Confesiuni

Cel mai bun lucru când ești singură în casă

Este că poți să dansezi goală, proaspăt ieșită de sub duș.

Atunci când sunt singură, nu mă tem că cineva o să alunece pe gresie din cauza apei de la mine. Când sunt singură dansez fără să mă tem că cineva râde de mine. Și da, fără să întărât pe nimeni, mie-mi place goliciunea mea și-aș zburda așa și pe stradă, dar nu e cazul. Doar la Vamă, într-un colț.

Eu nu-s vreo frumusețe.
Băieții/bărbații nu se îndrăgostesc de mine la prima vedere. Eu nu fascinez printr-un trup de sirenă sau datorită ochilor mei de-un albastru ciel de înoți în el până la bulgari. Mi-ar fi plăcut să moștenesc trăsăturile lui taică-miu, figura lui superbă și ochii ăia de te pierdeai în ei și statura și forma nasului și-a gurii. Dar no, am moștenit mâinile de băiat cu cârnăciori, hachițele, dragul de pahar, semnul de la urechea dreaptă, părul alb apărut devreme… din astea… rămășițe.

Să revin, zic. Deci cu mine nu merge dragoste la prima vedere. Nu-mi amintesc să mă fi plăcut băieții din prima, ci se trezeau după niște vreme că-s așa… drăguță. Și că râd la glume și că-s sinceră și că-s uneori feminină, mai ales când eram mai tinerică de mă lipeam repede de toată lumea. Și după aia, când probabil mie-mi trecea (că da, eu mă mai îndrăgosteam și la prima vedere și la nicio vedere…), îi apuca pe ei marea iubire. Flatant.

Nu mai știu de unde am pornit. Cert e că mi-ar fi plăcut și mie să fiu frumoasă așa ca-n povești să știu și eu cum e senzația aia că se uită oamenii după tine că ești frumos, mă, frumos de pici. Dar nu-s. Cu mine trebuie să ai răbdare, mai ales acum când ma devenit mai cuminte și mai previzibilă. După aia, e bine. E viață. Sună a promoție. Ha ha!

În fine, cel mai bun lucru când sunt singură acasă e că pot să beau vin, goală, cu pielea umedă și porii înfrigurați, pe balcon. Înainte când fumam era o senzație, acum e alta. Sunt mișto amândouă.

M-am hotărât să cred iar în iubire și îndrăgosteală. Ionuț zice că e imposibil să mai fiu naivă și fluture la 27 de ani. Așa o fi, dar și la 27 oamenii se îndrăgostesc. Probabil nu mai sunt  zăpăciți ca la 16 sau ca la 20, dar trebe să existe ceva și acum.

S-ar putea să mă țină destul de puțin acest elan. Deci profit de el cât pot.
Am vin roșu în pahar și I just wanna have fun! 

HugsLovePeace
>.<

Foto 

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply
    Samira
    11 June, 2012 at 12:19 pm

    Si eu cand sunt singura in casa imi fac de cap.Sunt o dansatoare cu doua picioare stangi insa cand pisica nu-i acasa eu topai la mine in camera .
    O haide , cand ai spus ca poate numai poti sa fi la fel de zburdalnica ca in tinerete ma gandeam ca ai vreo 45 de ani si fata plina de riduri …si apoi am vazut cei 27 de anisori .ai viata inainte , esti tanara !!!
    Oamenii se indragostesc oricand ,prejudecatiile legate de varsta ne orbesc .

  • Reply
    9 iunie: o zi plină de tot « Evergreen
    9 June, 2012 at 9:18 pm

    […] Când sunt singură acasă Când vin zombie […]

  • Leave a Reply