Am o prietenă. Bucăţică din mine. Ea se va urca luni în avion şi va pleca spre noua ei casă, spre jobul ei, spre bărbatul ei. E atît de departe şi mi-e atît de dor de ea încît mi-e teamă s-o strîng la piept din cauza fragilităţii emoţiilor.
Şi poate depărtarea asta e utilă. Poate de mi-ar fi aproape nu aş putea s-o preţuiesc aşa cum ar merita. Poate aş uita-o într-un colţ al inimii considerîndu-mi-o de drept.
Am o prietenă şi e venită de cîteva zile în ţară. Mi-e dragă de mor.
Şi ea va pleca la un moment dat. Ne despart cîteva ore de zbor, doar Anglia nu este la capătul pămîntului… şi totuşi reuşim să ne vedem o dată pe an. Şi atunci nu ştim ce să spunem mai repede sau cum să spunem mai repede.
Am o prietenă. O am de mulţi ani. Să se tot împlinească opt? Şi deşi timpul şi viaţa ne ţin departe fiecare revedere e parcă aceeaşi. Lacrimi de bucurie şi poveşti infinite.
Am o prietenă şi luni pleacă. Ne va lega facebook-ul şi virtualul. Şi totuşi… am o prietenă şi mi-e dragă de mor.
5 Comments
evergreenstory
22 May, 2010 at 8:05 pmAmy – love ya!
Tomatina – da, conteaza sa ne iubim si sa fim aproape cu sufletele
Tomata cu scufita
22 May, 2010 at 7:57 pmThese friends are sometimes the best. Chiar daca nu sunt aproape fizic… conteaza sa fie aproape spiritual. :)
Amy
21 May, 2010 at 7:29 amSi uite cum ii dau prietenei tale lacrimile citind ce ai scris. :( Dar lasa, ca are fata mea pantofiorii rosii si mai pocneste ea din ei si face posible multe revederi. Multe, nu asa, auzi? PUP mult de tot!
evergreenstory
20 May, 2010 at 9:35 pm:) Adelina, merci de pont. scris la repezeala.
abia astept sa ne vedem! ciocolata aia de casa dementiala. pe 18 iunie am ultimul exam si apoi leneveala la cafea cat cuprinde.
merci fain, te pup cu drag :)
Adelina
20 May, 2010 at 9:31 pmSă-ţi trăiască prietena! :)
Şi mie mi-e dor de tine! Te aşteaptă prăjiturele după sesiune… Te pup!
*”considerîndu-mi-o” ;)