Secvente

Când devine obsesie

Oamenii nu prea reușesc să mă mintă. Am obiceiul să-i simt. Dacă tac nu înseamnă că-s venită din cuca măcăii și-s bătută-n freză. Tac pentru că am devenit mai tolerantă și prefer să aștept până apare adevărul. Pe lângă acest fler, mai am și calități de detectiv și peste toate mai vine și universul care-mi dă semnalele sau informațiile care întregesc puzzle-ul. Și deși știu că sunt mințită, când devine o certitudine mă ia cu leșin și amețeli, mă înroșesc și inima-mi bate ca o proastă.

Așa-s eu, mai sensibilă…

Simțim nevoia să dăm forme. Să dăm nume. Să integrăm totul în explicații, coordonate și principii. Cutare e drăguț, adică se integrează în tiparele astea, deci atât poate duce. I-am trasat punctul de plecare și punctul de finish și ne-am spălat pe mâini.

Cutare emoție este așa și merge pe sistemul acesta de valori, deci orice abatere reprezintă o eroare.
Avem nevoie să colorăm stările: roșu e iubire, mov e angoasă, verde e viață… bla bla. Nu poate fi totul transparent?

De ce avem atâtea nevoi? Nevoia de a (ne) explica, de a găsi și atinge sensurile, de a crea sau prelua teorii și fonduri și a trasa forme perceptibile pentru ceilalți, dar mai cu seamă pentru noi? Și iată-mă cum și eu caut răspunsuri… 

Vreau să trăiesc fiecare relație altfel. Să scap de pattern pentru a evita eșecul emoțional la care ajung de fiecare dată. Să trăiesc noul și să gust cu poftă de fiecare dată. Și așa o să fie!

La 14 ani iubim și-un scaun. La 25 iubim la fel, un scaun, dar cioplim la el până ne ia bâțul.

Trebuie să înțelegeți că de peste 48 de ore ascult melodia asta și încă n-am epuizat-o.

Concluziile sunt că: nu pot fi mințită, dar oamenii continuă s-o facă și eu să mă prind.
Iubesc pe alte coordonate și asta m-a transformat într-o ființă caldă care nu are niciun chef să se isterizeze sau să se lege de un cordon ombilical, ci pur și simplu să se bucure de asta. Și cred că despre asta-mi vorbea un prieten – să iubești fără egosim, deci încerc să schimb matrița.
Încă mă înfurie anumiți oameni pe care-i urăsciubesc deopotrivă și nu știu dacă să mă duc spre ei sau să fug.
M-am săturat de forme!
Mă sufocă autocenzura.

Ce simple-s toate.

Foto

HugsLovePeace
>.<

You Might Also Like

13 Comments

  • Reply
    lavric(am impresia ca ne cunoastem de undeva)
    15 January, 2011 at 4:32 pm

    …cu totii ne dorim sa nu fim mintiti…iar cand aceasta stare devine obsesie,incepem sa credem ca nu putem fi mintiti,ca-i simtim pe cei care incearca sa ne minta,ca noi nu am mintit niciodata,etc…am mari indoieli ca este asa…parerea mea

  • Reply
    ionut
    10 January, 2011 at 1:17 pm

    de ce ai inchis postarea pe ce-ai scris după asta? mergea de-o caterincă. și auzi, nu mai fute oamenii, nu mai încerca să ieși învingătoare. las-o-n pizda mă-sii de treabă

  • Reply
    Gabriela
    10 January, 2011 at 12:28 am

    sunt in blogroll :”>

  • Reply
    strumfita cu esarfaa
    9 January, 2011 at 4:29 pm

    evergreen, same here…taur cu ascendent in scorpion.
    si te inteleg perfect. :)

  • Reply
    roxy
    9 January, 2011 at 12:35 pm

    si eu sunt cam in aceeasi situatie..si culmea tot taur:D..

  • Reply
    Co
    9 January, 2011 at 12:21 pm

    :)se explica si asa.

  • Reply
    Evergreen
    9 January, 2011 at 12:13 pm

    Hei Co, sunt taur cu scorpion :)

  • Reply
    Co
    9 January, 2011 at 12:11 pm

    Esti cumva sagetator, zic asat pentru ca ai multe din caracteristicile zodiei…printre altele si asa numitul”miros fin”/
    Mi-a placut partea cu cioplitul scaunului la 25 de ani.Adevarul ca dupa ce te implici pana peste cap intr-o relatie si il iubesti din tot sufletul dar mai are mici scapaari atunci incepi sa modelezi incetul cu incetul cum ai face cu un bob de plastilina insa te dai cu capul de pereti si te ia batul asa cum ai spus si tu cand iti dai seaama ca trebuie sa te multumesti cu ce ai si sa-l acepti asa cum este.

  • Reply
    Evergreen
    9 January, 2011 at 10:15 am

    Valetului – heh, iti dai seama ca tac cu anumiti oameni :) cuca macaii o fi o comuna dezvoltata, dar suna asa intr-un fel…

    Valeria – :))

    Hugs, te trec acum

  • Reply
    ValetulDeTrefla
    9 January, 2011 at 8:46 am

    mai, nu e bine sa taci.
    asta fac in fiecare zi. si cred ca gresesc.
    pentru un mincinos, daca adevarul a iesit la iveala, nu e o rusine.
    e doar o sansa in minus de a te pacali.
    nu e o regula. depinde la ce fel de persoane ne referim si trecem totul prin experiente proprii. zic
    PS:
    buey, Cuca Macaii se afla ca fiind o comuna foarte dezvoltata :)
    tre’ sa ne gasim alta expresie :)

  • Reply
    valeria
    9 January, 2011 at 7:01 am

    :)))

  • Reply
    Ruxi
    8 January, 2011 at 9:00 pm

    Si eu ma prind imediat cand sunt mintita, dar de cele mai multe ori nu spun nimic. Astept sa iasa totul la iveala, sa vad pe unde mai scoate camasa. Dar sunt situatii in care nu ma pot abtine si-mi vars naduful pe loc.

    Stiu ca te-am ametit cu schimbarile de link-uri la blog, dar te-as ruga (e ultima oara, promit) sa ma treci din nou la blogroll cu vechea adresa, adica cea de pe wordpress. Am facut o alegere proasta sa trec pe blogspot. Acum nu mai pot posta nimic acolo, nu-mi pot vedea contul, imi apare permanent o eroare.

    Hugs.

  • Reply
    Când devine obsesie - Ziarul toateBlogurile.ro
    8 January, 2011 at 8:28 pm

    […] Când devine obsesie Sat Jan 08, 2011 22:25 pm Oamenii nu prea reușesc să mă mintă. Am obiceiul să-i simt. Dacă tac nu înseamnă că-s venită din cuca măcăii și-s bătută-n freză. Tac pentru că am devenit mai tolerantă și prefer să aștept până apare adevărul. Pe lângă acest fler, mai am și calități de detectiv și peste toate mai vine și universul care-mi […] […]

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.