Secvente

Cand pamantul a luat-o razna si picioarele-l cauta

Am prins cateva momente la un pc al carui monitor nu-mi face ochii sa lacrimeze si tastez de nebuna ca poate asa lumea revine la normal. E haos in mine si-n jurul meu si caut o portita pe care s-o sar. In spatele ei sa gasesc linistea sau acel fir de care sa ma apuc. Portita nu e. Firul nici atat, iar eu sunt mioapa.

Mi s-au impaienjenit ochii a plans, dar m-am “revergorat” dupa ce am realizat ca nu-i dracu atat de negru si ca oricat m-as vaita am niste super fiinte in jurul meu. Si cu ele ma avant in razboi. Avanti Evergreen ca pe loc n-ai stare!

Am gasit pe jos o chestie in care o sa-mi tin camera de luat vederi. E albastra. E o gentuta. Am trecut pe langa ea, m-am intors si am luat-o.

Te-am lasat deoparte. Sper sa fie de tot.

Stiu, in lume sunt razboiae si mor unii de foame si copiii sunt impuscati in cap sau violati. Oamenii mor. Altii se nasc. Circuitul infinit al existentei. Ma intreb cati dintre ei sunt cu adevarat fericiti sau cati dintre ei isi doresc sa fie pe pamant?

Nu o sa fac copii. E din ce in ce mai clar pentru mine.

Sunt in perioada in care simt acut tot ce-mi lipseste. Si nu gasesc un moment al meu in care sa nu ma gandesc la nimic. Imi repet ca o sa fie bine. Stiu ca o sa fie bine. Dar pana atunci mai e cale lunga.

hugslovepeace
>.<

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply
    Zambet Cicatrizat
    30 September, 2011 at 6:42 pm

    Daca te razgnadesti cu privire la copii, te asteapta toti orfanii lumii intru evergreenizare.

  • Reply
    Mădă`
    30 September, 2011 at 4:56 pm

    Stay strong Evergreen ! >:D<

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.