Pentru că m-am fript și pentru că de multe ori m-am trezit că una spun și alta se înțelege, am tendița să mă explic. Mult. Cu gesturi. Cică așa fac taurii. Ca nu cumva să rănesc vreun ego mai fragil. Ca nu cumva să înțeleagă cutărescu nu știu ce aberație. Ca nu cumva să… Nu o fac să mă protejez pe mine, ci pentru că oamenii-s ca niște forme mișto de porțelan și trebe să-i ferești de chestii nasoale – cum ar fi trântitul de podea sau aruncatul de la etajul trei.
Ah, una peste alta, am și un umor destul de ciudățel. În capul meu mă tăvălesc de râs, dar la exterior persoana de lângă (daca are ghinionul să nu mă cunoască foarte bine) se uită cruciș. Și totuși, am un umor veritabil. Cu toată modestia din lume, dacă aș reține toate lucrurile spuse, aș cita din mine.
Vă rog să sesizați paradoxul – mă explic acum, încercând să explic motivele pentru care mă tot explic. Wtf?
Am să încerc să n-o mai fac. Nu pentru că oamenii nu-s în continuare fragili (etc), ci pentru că vreau să cred că oamenii cu care vorbesc sunt inteligenți și pricep ce spun și nu ce vor ei să audă. Că nu mă aștept să vină după trei luni să-mi aducă aminte că-n ziua fatidică cu numărul 13 la orele 12:59 am zis că fluturii sunt niște insecte inutile și eu să belesc ochii cât cepele și să nu-mi amintesc.
Fentând discuția trebe să notez în blog că cineva acolo sus mă iubește. Nu m-am decis cu privire la viața de apoi și la faptul că tata ar putea să mă vadă/audă/influențeze prin pile la Divinitate, dar energiile-s bune, se leagă ideile, starea generală (exceptând oboseala) e crescendo. Nu știu ce-o să vină, proiectez pe termen scurt, dar o să fie și mai bine! Sunt ca un copilandru care se entuziasmeaza în fața unei înghețate imense, dar pe care n-o hăpăie, ci o curtează și o gustă puțin câte puțin.
Am mai descoperit ceva: în filme personajul cutare are o lipsă. Până la final el trebe să bată răul la poponeț și să-și umple golul. În filmele mele, fir-ar a dracu, personajele mele capătă iluzii, trăiesc momențele, dar niciodată (niciodată) nu-și vor împlini un destin fericit.
HugsLovePeace
>.<
3 Comments
Nahemah
24 March, 2011 at 6:16 pmte ador.
Roxy's blog
24 March, 2011 at 1:25 pmpff.taurita ca mine..eee..:)
Elza
24 March, 2011 at 8:03 amai trecut la fapte? cat mai multe ace sa fie ;))