Se spun atîtea şi se gîndesc şi mai multe… şi totuşi suntem muţi şi pierduţi.
Se arată şi se văd atîtea imagini şi totuşi suntem nişte orbi.
Avem milioane de miresme, de parfumuri care mai de care mai scumpe sau de mirosuri puturoase şi totuşi suntem imuni.
Avem atîtea de atins, de palpat şi suntem nişte ciungi.
Spunem milioane de cuvinte zilnic. Citim şi ascultăm milioane altele. Cîte sunt adevăruri? Cîte sunt credibile? Cîte sunt spuse doar de dragul de a face conversaţie? La început a fost cuvîntul … care mai apoi a fost urmat de tăcere.
Azi am văzut fluturi de lumină vie, fierbinte, imensă. O mare de fluturi care au luminat dimineaţa.
* observ ca din insemnarea de mai jos nu s’a inteles ce’am vrut sa spun. voi reedita cele spuse cu -. ca sa raspund fiecaruia in parte.
5 Comments
noapteaiguanei
17 June, 2009 at 8:00 amUn joc de cuvinte, un joc de priviri, un joc de culori…
O privire rece nu ne face rai. O privire romantica nu ne face romantici. O lacrima nu ne face slabi. O privire plictisita nu ne face obositi. O cursa de viteza castigata nu ne face tineri…
La fel si cuvintele, si culorile…
O haina neagra nu ne face sa fim in doliu. Dar nici una rosie nu ne face fericiti… O injuratura ne va face poate mojici, dar nu inculti…
Elza
17 June, 2009 at 7:10 amfrumos post :)
angela ribus
16 June, 2009 at 9:12 pmAcolo unde cuvintele devin bariere de comunicare cred ca problema nu vine de la cuvinte, ci de la cei care nu stiu sa le gaseasca.
Cand esti un pic furioasa imi place si mai mult cum scrii. :)
meea
16 June, 2009 at 5:50 pmcuvintele sint puternice, de multe ori mai puternice ca o palma…stii m-am gindit azi ca nu mi-ar fi placut sa fiu muta
bl000g
16 June, 2009 at 5:32 pmdespre cuvinte ca bariere de comunicare de ce nu ne zici nimic?