Confesiuni

dacă ţi-e dor

Strigă-mă! Ah, viaţa e dulce şi amară şi parcă fiecare senzaţie te instigă şi mai tare.

În fiecare zi am un moment cînd mă întind pe nisipul fierbinte. Îl simt în fiecare por dilatat de soare şi zgribulit de apă. Am părul lung şi cade alene pe umerii pîrliţi. Aluniţele sunt din ce în ce mai evidente. Le numeri în gînd cu coada ochiului, apoi le săruţi cu dragoste. De fapt, sunt pistrui de-o vară, mîndria mea!

Îţi caut mîna. Orbecăi şi zîmbesc. De fapt, mă prefac c-o caut de dragul jocului. Ea mă atrage ca un magnet.

În fiecare zi zîmbesc fără motiv. Aparent fără motiv. Şi emoţiile care-mi umplu pieptul mă fac să-mi amintesc frînturi de alte şi alte zîmbete. Mă bucur că am reuşit să păstrez numai amintirile frumoase, altfel aş fi urît oamenii şi aş fi fost acră şi nedemnă de iubire. Şi ce dacă nu m-ai putut iubi aşa cum mi-am dorit? Şi ce dacă ai zis pas cînd eu deja plonjam?

Mă apropii de tine pînă îţi simt căldura corpului încins. Îţi ştiu mirosul care mi-a învăluit de atîtea ori nările.

Nu am iertat niciodată înfrîngerile cauzate de oameni. Nu aş putea. M-au rupt în prea multe bucăţi. Dar le-am acceptat şi asumat. Cred că de fapt despre asta e vorba. Şi azi pot vorbi fără noduri în gît despre ce ai însemnat cîndva pentru mine. Despre momentele în care credeam că mă sufoc dacă nu-mi atingi măcar o clipă chipul.

Îmi săruţi clavicula. Pentru că  ştii prea bine că este ceea ce-mi place cel mai mult la mine. Apoi umărul. Apoi mă priveşti, tu siluetă divină. Haloul conturat de soare te transforma în zburător, dar noi doi ştim că existăm aici, acum, în nisipul fierbinte.

You Might Also Like

6 Comments

  • Reply
    alexxa
    24 June, 2010 at 1:59 pm

    poate mai bine asa :)

  • Reply
    evergreenstory
    24 June, 2010 at 10:28 am

    ALina – :) multumesc pentru cuvinte

    Alexxa – nici macar nu-s ale mele… sunt inchipuite

  • Reply
    alexxa
    24 June, 2010 at 7:29 am

    ce frumos ai pastrat amintirile astea :)

  • Reply
    Alina
    23 June, 2010 at 7:31 pm

    Posturile tale imi trezesc atatea sentimente, amintiri… de multe ori ma regasesc in ceea ce scrii! Astazi mi-ai adus aminte de prima dragoste, de mare… de noi doi, de valurile ce ne mangaiau talpile si de vantul sarat ce ma facea sa ma zgribulesc tot mai tare in bratele lui … si parca sunt fericita dar sufletul imi plange in acelasi timp!
    Iti multumesc pentru ca mi-ai adus aminte de toate acestea :D

  • Reply
    evergreenstory
    23 June, 2010 at 3:18 pm

    multumesc :)

  • Reply
    serban
    23 June, 2010 at 3:13 pm

    ce frumos! bravo

  • Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.