Despre cum mă striga turta dulce de sub brad şi alimentaţia de sărbători

Sunt o fire gurmandă şi pofticioasă. În ultima vreme am ţinut o dietă foarte mişto, bazată pe grăsimi sănătoase, puţini carbohidraţi şi sport. Tot în ultima vreme sportul a devenit mers pe jos că nu am mai avut timp de sală, iar faptul că există carbs în aproape orice m-a şocat. Deci de aia e greu cu dietele, habar n-aveam, credeam că oamenii sunt doar leneşi.

În perioada asta mi-am propus să nu fac rabat, dar nici să fac excese. Am făcut excese, mai ales în momentele în care am ales ca mic dejun două felii de cozonac cu peanut butter. Da, gusturile mele în materie de combinaţii ciudate nu se discută.

Am mâncat tot ce mi-am dorit: sarmale, salate de boeuf (cu pui), piftie, cârnaţi, fripturi. Vreo două zile am ales salata, nu pentru că nu mai erau sarmale, salate, piftii sau cârnaţi, ci pentru că urla organismul meu după altceva. Nu-i o problemă, noaptea, sfetnic bun (NOT!) am recuperat caloriile.

Am băut cât alcool a putut să accepte corpul meu fără să sufere de mahmureli. Dar mai ales am mâncat dulciuri. De la combinaţii de cremă de zahăr ars cu îngheţată pânâ la o ciocolată cu marţipan (Doamne!!!) pe zi fără niciun regret. Ba, aseară, pe la 1 noaptea, mă striga de sub brad turta dulce învelită-n ciocolată… “Roooox, Rooooox”. Vă daţi seama că nu puteam s-o ignor, asta după ce toată ziua o arsesem dietă style. Vă imaginaţi că m-am desfătat cu 3 turte dulci în timp ce mă uitam la Love and Death al lui Woody Allen (musai de văzut!), nu?

În perioada asta mi s-a schimbat şi programul de somn. M-am culcat la 3 sau 4 şi nu vorbim de orele de trezire. Ceea ce e nasol că luni încep munca (oficial) şi va fi ziua aia fuck off, când trebuie să fac efortul supraomenesc să mă ridic din pat după numai 4 ore de somn. Cândva reuşeam, la vârsta asta, mai greu…

M-am cântărit o dată. Părea că mă menţin. Apoi n-am mai avut curaj să fac asta. Mă proiectez de unu mai la mare, când o să arăt ca o sirenă pe plajă. Până atunci, mut toate dulciurile de sub brad, duc bradul şi închei sărbătorile. Am procrastinat cu succes, mulţumesc vârstei care m-a ajutat să nu mă mai simt vinovată că trece timpul aiurea…

De luni revin la vechea dietă. Am decis cu mine însămi să fac în fiecare zi sport, fie că alerg în jurul blocului, fac abdomene pe parchet sau zumba cu soră-mea. Fie că fac 30 de minute, 60 sau 10. Şi până azi am reuşit să bifez toate cele două zile… Şi mi-am promis să văd mai multe filme, dar asta am zis şi anul trecut şi lista mea de pe FB arată numai 90 de titluri în 365 de zile. Am început în forţă, cine ştie ce aduce cu sine anul calului de lemn 2014?

De luni încep munca. Lăsând deoparte trezitul de dimineaţă, cu care mă voi reobişnui, abia aştept!

Să aveţi un an grozav, dragilor!

Cu bine,
Evergreen

Foto – Gif