despre cum mi s-a furat telefonul din mînă

Dacă am zis nimic concret, iată că viaţa e plină de surprize.

Am plecat pe la 10 jumate să-mi printez cv-ul şi apoi la interviu, care spre norocul/ghinionul meu era tot pe Moşilor la 5 minuţele de casa mea. În drum spre printare am văzut un tip dubios cu o geacă de fîş cu două numere mai mare, ochi albaştri-verzi, faţa ascuţită, pantaloni închişi la culoare, nas acvilin, cearcăne adînci. Un narcoman în sevraj, probabil. Mi-a atras atenţia din cauza gecii care era inadecvată pentru vreme şi pentru că părea dus cu pluta.

Cînd am traversat de pe partea cu Pizza Hut spre parte cu Nike l-am văzut acolo. S-a uitat lung la mine eu am întors capul şi am mers mai departe. Căutam adresa şi l-am sunat pe tipul cu interviul şi cînd să pun telefonul înapoi în geantă mi l-a smuls din mînă  şi-a luat-o la fugă.

Vă imaginaţi că n-am stat locului şi am alergat după el, am strigat, l-am înjurat de morţi şi l-am pierdut. Nu ştiu ce făceam dacă-l prindeam, mai ales că nu erau omi pe stradă… în fine, îi dădeam în ouă sau la ce nervi aveam cred că-i mutam faţa.  A luat-o spre Foişor şi am renunţat. Un cuplu mi-a dat telefonul să-l sun pe Puştiu care n-a răspuns (normal) – am mers la orange, am închis abonamentul şi aia a fost, noroc că aveam un tel home.

Justiţiara din mine a mers şi la Poliţie unde  nu am rezolvat nimic. Poliţistul m-a întrebat de ce nu am sunat imediat l 112. “Pentru că îmi furase telefonul şi hoţul nu s-a oprit cînd i-am zis stai”. Şi cînd am sunat am sunat degeaba că m-au trimis la secţie. La secţia 8 singura echipă care se ocupa de furturi era pe teren la o spargere. În faţa mea o doamnă palidă şi tremurîndă scria o declaraţie. Ea rămăsese fără portofel. Am stat ceva şi apoi am realizat că ziua mea va fi ratată pe de-a întregul aşa că am plecat. Oricum am trecut prin asta cu soră-mea şi îmi dă o mie de poze să recunosc tîlharul, dau datele fizice şi la revedere şi un praz verde. Chiar de l-ar prinde tot ar trebui să mai fure vreo 50 de telefoane pînă să facă puşcărie.

Aşa că aştept să-l zăresc pe stradă.

Una peste alta bine că nu mi-a tras vreuna să mă mutileze chiar acum înainte de ziua mea.

Nu credeam că mi se poate întîmpla mie, dar iată că se poate orice. La 10 jumate, pe Moşilor am fost furată. Aşa că vă sfătuiesc să fiţi mai atenţi în jur, poate dacă şi eu eram atentă nu s-ar fi întîmplat asta.