Secvente

Despre ziua în care nu te-am mai iubit și-a fost alb

se îneacă fereastra în lumină. camera e lăptoasă.
lenjeria miroase a mine. ursul de pluș a căzut pe jos.
ce noapte tumultoasă. se îneacă perdeaua cu vânt.

”daca o sa am vreodata un copil, o sa-mi fie greu sa-i explic cum sa faca sa nu se simta umilit atunci cand o sa aiba de-a face cu respingerea. se pare ca din umilinta repetata se naste cinismul si rautatea. din o mie de complexe de inferioritate se naste un balon umflat cu egoism si sentimente de superioritate care se sparge in capul celorlalti. si asta e rau. nu as vrea sa mi vad copilul ajungand un cinic care alege sa faca rau pentru ca si lui i s a facut rau.” de aici 

mă uit la oamenii din jur. și vor să facă rău
sunt setați să dea lecții de viață. să dea ce au primit ei
dacă o să am vreodată un copil aș vrea să-l țin într-un balon de iubire
dar n-am să pot, nu-i așa?

mie nu-mi plac lecțiile. nici să le dau și nici să le primesc
mie nu-mi place să știu că-s tipi după mine. să mă joc cu ei. să-i flituiesc. să-i rănesc. să le demonstrez că-s vreo femeie fatală. mă flatează, dar nu mă pot bucura de dezamăgirea lor. pentru că în ei mă văd pe mine. de aia n-o să fiu niciodată în stare s-o ard cu fuck buddies, mai multe relații deodată, relații deschise, relații în trei sau mai știu eu.

mă întristează fericirea care m-a cuprins când am simțit că sunt goală, albă și plutesc singură. pentru că atunci am realizat că s-a terminat și ultima picătură de emoție pe care ți-o purtam în gând. mă întristează fericirea că am scăpat de-o povară.

cel mai nasol în toată situația asta este că-mi plac îmbrățișările și nopțile-n doi și filmele-n doi și dragostea. și nu am cum să le am pentru că e complicat să alegi asta fără să alegi iubirea. și e complicat pentru că iubirile mele-s asincron. nu ne potrivim niciodată în senzații.

mă văd capabilă, acum, să rămân cu un om toată viața. unul singur. fără să mai tânjesc la altceva și la alții. dar omul ăla va trebui să fie magnific, ca noi doi împreună să fim minunați. iar ca să fii magnific trebuie să fii bun. iar oamenii buni sunt tot mai rari.

ori poate văd eu pesimist lucrurile.

lovehugspeace
>.<

You Might Also Like

4 Comments

  • Reply
    A.
    17 September, 2012 at 10:12 am

    M-am regasit complet in ce ai scris. As mai adauga si sentimentul de vina. Vina de-a fi iubita cand nu (mai) iubesc inapoi, vina de-a sti ca am indragostit pe cineva de mine si-apoi ca n-am mai iubit, ca s-a dus, ca mi s-a terminat emotia, ca m-a dezamagit prea tare si la urma urmei tot el a facut (neintentionat, dar a facut) sa nu-l mai iubesc, dar na … Pentru ca da, stiu ce inseamna si pentru ca nu ma flateaza ideea ca exista cineva care sufera din amor pentru mine. Dar as vrea sa ma descotorosesc de ea, e un chin fara sens. Imi place cum ai pus asta in cuvinte. Si ce fericire amara cand te golesti de cineva.

    • Reply
      Evergreen
      17 September, 2012 at 10:21 am

      Te imbratisez si ma bucur ca te-ai regasit in cele scrie :)

  • Reply
    Evergreen
    16 September, 2012 at 1:25 am

    Mi s-a mai zis

  • Reply
    Rareș
    15 September, 2012 at 12:49 pm

    Ba ești chiar optimistă.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.