noaptea trecută: azi am fost ieșită-n lume. Lumea fumează. Bea alcool și fumează. Cu sete. Și eu aș fi vrut să fumez, dar n-am făcut-o. Pentru că mi-e frică de agonia prin care trec data viitoare când decid să mă las. Mi-e greu să realizez că țigara dintre degete nu face parte din configurația mea. Mi-e greu să nu-mi aprind o țigară, gest pe care l-am făcut în ultimul deceniu și ceva. Dar azi a mai trecut o zi în care am ales să nu mai fumez.
Începe să-mi treacă și depresia. Vorbesc cu oamenii, greu, dar vorbesc.
O parte din gândurile lui seamănă cu ale mele, deci nu sunt singura beleuză speriată-n freză.
Deci o să vină și iubirea aia, din felul ăla, care o să fie altfel.
Și dacă n-o să vină, probabil a fost vina mea.
Și pe asta o cânt de multă vreme
Am terminat de scris licența. Urmează un examen.
Apoi nu știu, dar m-am calmat. Apoi urmează ceva.
Ai devenit obsesie, dar nu pot să-ți promit c-o să cred că te iubesc toată viața, nici măcar așa.
Am 27 de ani. La 30 o să trag linie și-o să știu mai multe, probabil.
Un scriitor adevărat scrie în fiecare zi. Va trebui să mă apuc să scriu în fiecare zi câte ceva, ca atunci când scriu cartea aia să am dexteritatea scrisului și cuvintele să nu fie accidente. Ce-i drept, cele mai frumoase însemnări din acest jurnal sunt accidentale, pe fond de suferință cruntă și niscaiva alcool.
Sper să găsesc pe cineva cu care să mă simt liniștită și îndrăgostită. Să nu se anuleze una pe cealaltă.
HugsLovePeace
>.<
No Comments