Confesiuni

End of call

Mergem pe stradă. E noapte. Prea noapte pentru drumuri la picior. Felinarele pâlpâie și tocurile-mi zguduie asfaltul. Un mers serios. Parcă n-aș fi eu, golanul roșcat care aruncă picioarele fără chef. Așa pățesc când mă îmbrac precum fetițele, se schimbă mersul.

Și cum spuneam… mergem. Nu știu dacă (mai) știi asta despre mine, dar tare-mi place să mă plimb pe jos! Mai ales când se îngână noaptea cu ziua, când se dezmorțesc păsările din somnul târziu, când se zărește cu greutate pielea sub eșarfă.

Nu spunem nimic, dar pun pariu că gândim atâtea. Mă ții pe după umeri, ah, noi, prietenii. Uitasem că așa a rămas… să fim. Te privesc cu coada ochiului și mă întristează lipsa frumuseții tale. Oare-am fost oarbă în tot acest timp ori nici măcar nu mi-a păsat? Te privesc și nu-mi vine a crede că timpul s-a strecurat printre noi. Te privesc și plec ochii-n pământ să-mi ascund gândurile.

Știu că ai vrea să-mi spui. Și da, aș vrea să aud. Și știu că ai vrea să te oprești brusc, să-mi bagi mâna-n păr și să mă tragi spre tine. Să mă privești secunde infinite și să-mi săruți buzele, gâtul, urechea, mâna. Și știu că aș fugi, cu tocurile-mi care zguduie asfaltul. Aș fugi ca o adolescentă copleșită de eșecul primului sărut. Aș fugi ca o femeie trădată. Aș fugi ca o femeie liberă.

Da, aș vrea să te întreb clar și răspicat. Ce cauți? Mă cauți? Și-aș vrea să-ți spun cu răutate-n glas: nu mai sunt de multă vreme!

Dar privindu-te îmi dau seama că nici tu habar nu ai.
Și atunci eu de ce sunt aici? Pentru șarada asta emoțională care n-are niciun sfârșit? Fie el bun sau rău. Eu de ce pășesc alături de tine, pe un trotuar îngust, într-o noapte răcoroasă? De ce-mi las umerii îmbrățișați de palmele tale?

Suntem doi nimeni care s-au cunoscut cândva. Și suntem doi nimeni care habar nu au ce caută. Uneori e mai simplu să spui stop joc decât să mizezi cu sufletul.

HugsLovePeace
>.<

Foto

You Might Also Like

7 Comments

  • Reply
    INTJ
    18 April, 2011 at 4:16 pm

    o relatie funtionala in timp (adica una care nu-i dupa modelul McDonalds) e o continua incercare de a pastra echilibrul intre cele doua sume, o continua redescoperire a celuilalt … o reindragostire zilnica … care ignora trecutul (adica “locul” unde “traiesc” compromisurile).

  • Reply
    Evergreen
    18 April, 2011 at 3:54 pm

    Ideal e sa fii fericit in fiecare zi cu cineva, sa nu te plictisesti niciodata etc etc etc. O relatie poate fi o suma de compromisuri sau poate fi o suma de ocazii in care sa te simti bine langa celalalt.

  • Reply
    INTJ
    18 April, 2011 at 1:48 pm

    Viata in doi nu ar trebui sa fie plina de compromisuri, ci altceva.” … ca orice ideal, si aceste e unul imposibil (adica avand probabililate zero) … din simplul motiv ca doi oameni nu pot fi identici. daca nu sunt identici, intotdeauna unul dintre ei va trebui sa cedeze, adica sa faca un compromis … iar intr-o viata impreuna cu cineva sunt foarte multe ore/minute/secunde (adica “ocazii” pentru alte compromisuri). nu-i nimic naspa in a face compromisuri … daca iubesti. daca nu iubesti, atunci deja “masori” rational totul … iar ratiunea va atribui intotdeauna atributul “naspa” oricarei valori mai mici decat plus infinit.

  • Reply
    Evergreen
    18 April, 2011 at 9:15 am

    Elza – pai cred…

    Creve – Nu cred in obisnuinta in doi si nu ma reprezinta, dar banuiesc ca vine si vremea ei

    Siko – nu este vorba de obligatie, ci poate de dorinta de a repara stricaciunile. Viata in doi nu ar trebui sa fie plina de compromisuri, ci altceva. E suficienta viata in sine, de ce sa nu ai langa tine un om cu care sa traiesti altfel?

  • Reply
    siko
    18 April, 2011 at 9:04 am

    @creve nu este nimeni oblogat sa stea.A astepta sa se linisteasca apele, poate da, dar nu pana cand va fii mult mai rau, si poate prea tarziu sa mai poti pleca.
    Viata in doi este plina de compromisuri.Se spune ca cu timpul se vad asemanarile intre cei doi, nu degeaba se spune jumatatea mea!

  • Reply
    creve
    18 April, 2011 at 6:23 am

    Sunt unele relații care există pentru că cei doi s-au onișnuit împreună și nu vor să se despartă pentru că au mulți ani în spate. Sincer nu înțeleg genul ăsta de relații. Sper să nu ai parte de una așa vreodată :)

  • Reply
    Elza
    18 April, 2011 at 12:23 am

    te iert

    crede in oameni, in vise si in partea frumoasa a vietii

  • Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.