E tarziu. Sunt extrem de obosita, abia astept sa dorm, dar abia acum pot profita de putina lisiste sa scriu aici, fara sa fie cineva in spate care sa-mi monitorizeze miscarile. La noi nu se prea cunoaste termenul de “intimitate”, poate si pentru ca nu ne-am ascuns niciodata una de cealalta.
Abia astept sa vad ce o sa-mi zica doctorul dupa 3 luni de tratament… parca vad ca ma baga sa ma opere … eu una nu ma simt excelent, inca mai am dureri si siropul ala are un gust de iti vine sa-ti bati soacra.
Mai sper sa primim cat mai repede rezultatele examenelor, sa-mi fac si eu o idee… despre mine si despre cat de praf sunt in domeniu, dar parca nu mai intra informatie, pe cuvant! Invat repede tot felul de bazaconii, dar daca ma pui sa invat ceva pt facultate nu-mi intra in cap nici moarta… poate ar trebui sa ma concentrez mai mult sau poate am nevoie de mai multa intimitate .
Tot astept ziua cand am sa ma mut… si ziua aia se lasa asteptata, dar sincera sa fiu nici nu m-am interesat cine stie ce , am vazut preturile la garsoniere in mare si m-am lecuit si decat sa stau cu vreo baba in casa, mai bine nu.
Nu stiu ce astept eu exact, dar momentan nu fac nici o miscare in legatura cu mine, munca, prioritati, prieteni, viata . Ma simt atat de bine sa las lucrurile asa cum sunt, fara sa-mi bag eu nasucul sa le mai complic putin, parca nu mai sunt chiar atat de stresata ( drept dovada mi se regenereaza pielea de pe maini, nu-mi mai cade parul si nici nu se mai ingrasa si mananc de cel putin 4 ori pe zi – tinand cont de faptul ca pt mine marimea XS este o jignire adusa la kilogramele mele, ar trebui sa existe marime pt strumfi, pitici, stixuri – eu sunt categoria 3), parca nu ma mai roade nimic.
Ar trebui sa inchei acest monolog pana nu ma prinde ora 1.00. Maine o iau de la capat , dar imi pun fusta .
Noapte albastră
No Comments