si nu-mi mai trece

 … si nu-mi mai trece frigul asta. Ma zgribulesc in esarfa si bag nasu’ in pamant. Merg prin stropii mocanesti si duduie castile cu Lenny. Mare pasiune ce-am dezvoltat pentru versurile sale… Mai nou, My Chemical Romance cu Welcome to the Black Parade imi invadeaza auzul… dar se trec toate odata cu sezonul.

    De fapt nu vreau sa scriu ce fel de muzica ascult si pe unde m-am mai plimbat. Astea-s atat de cotidiene ca nu cred ca trebuie aduse in atatea discutii… astept insa urmatoarele evenimente importante din luna aprilie: doo zile de nastere, Tantra, Praga si Vama Vecheeee ( care se va prelungi pana in mai). Iata ca vine si ziua in care Evergreen implineste niste ani – nici prea multi, nici prea putini, suficienti.

 

Suficient cat sa-mi pun multimile de intrebari. Daca Tournier a rumegat pana la 40 de ani toate ipotezele si ideile filozofice, eu sunt precoce si imi pun miile de intrebari existentiale…da’ eu cine sunt? si bla bla-uri de genul. Nu-mi raspund pentru ca sunt mitomana cu mine insami…doar visez, fac scenarii, desenez linii imaginare, bulinute si alte scamatorii.

   Cert e ca de-o vreme incoa’ mi-e frig.

 

Si nu-mi mai trece frigu’ asta!