my moon, my man!

    De revedere si de "la revedere". De ce este atat de dubios totul? Si de ce linia dreapta pe care merg se transforma pe zi ce trece intr-un sarpe infometat? Duminica a fost apogeul apogeurilor…si atunci am cedat in fata tentatiei de a te uita…atunci mi-am luat inima-n dinti si am infruntat destinul. Acum mi-e bine. Mi-e liniste. Mi-e calm. Nu imi mai e frica pentru ca te stiu aproape. Si este bine sa te stiu aproape chiar imi este bine. Si cred ca si tie iti este bine sa ma stii aproape. Totusi, cum am ajuns noi doi asa? Ascunsi, speriati, departe unul de altul? Si ce daca tu o atingi si o saruti pe ea? Si ce daca eu ating alte maini si imbratisez alt trup? Noi doi nu trebuie sa ne separam…pentru ca nu ne e bine separat…Separat, dar impreuna. Si nu la modul de "impreuna" … cuplu ci la acel impreuna la care spera si viseaza orice excuplu de oameni deosebiti.

Si acum…o noua piesa in playlist …