si e prima mea noapte singura.
nu stiu ce sa fac asa ca mai bine scriu intr-o disperare numa’ numa’ scot demonii din mine. poate asa ma trezesc maine dimineata cu alta fata. a mea nu-mi mai place si se vede cu ochiul liber ca se petrece ceva in mine. nu-i de la ploaie. ploaia-i buna. nu-i de la tine, tu esti perfect. toate-s din mine si din mine-s toate. si eu cum sa le mai leg si sa le dezleg fara sa ma mai doara? si cum sa le incurc si sa le descurc fara ca tu sa-mi vezi inauntrul? si cum sa mai creez si sa mai distrug fara ca totul sa se transpuna intr-o mimica obosita? cum?
nu stiu cine sunt, ce vreau sau cum vreau? se pare ca iar m-am pierdut pe undeva pe drum. ceea ce este concret acum este ca trebuie sa fac pace cu mine, altfel e o sinucidere acceptata.
vreau sa-mi las bagajul la usa. din bun simt pentru tine si pentru prezent. tu l-ai lasat si te-ai descotorosit de himere gata sa iubesti cu totul. eu, mai perfida, le-am ascuns bine in dulap si le mai scot cand m-apuca depresia. nu-mi mai rod unghiile imi rod nervii si amintirile. oh, le-as scuipa pe toate de-ar fi usor, dar se tine cu coltii.
e timpul sa zambesc de dragul tau. si de dragul sinceritatii tale. e timpul sa-ti vad frumusetea si sa-ti sorb gratia cu care te plimbi prin camera.
1 Comment
Ratonul-iscoditor
16 November, 2007 at 7:23 amDe unde panica asta? Si ce e cu tine?
Ia sa faci din fata asta draga noua o
persoana calma si fericita! Ordin care
se executa!!:))