Le derniere jours en Paris

Sunt deja nostalgica pentru ca azi e vineri. Imi plang toate-n mine ca trebuie sa ma intorc. Nu mai dorm de trei nopti si caut solutii sa raman, mai in gluma, mai in serios. Atat m-am indragostit de orasul asta, de oamenii lui, de toamna cu frunzele care pica cu mai multa gratie, de ploaia si soarele care se joaca de-a v-ati ascunselea de nu stii daca sa te adapostesti la o terasa cu incalzire sau daca sa mergi in continuare prin ploaie ca poate in 3 minute se opreste si uiti de ea…

Am terminat casa somnului de coe… e cu trebuie. V-o recomand cu draga inima fara sa spun nimic despre cartea asta, doar ca e geniala si ca autorul este o revelatie a literaturii londoneze! si ca stiam eu ca englezoii sunt destepti.

Londra si Parisul seamana, intr-un fel… si mi-s dragi amandoua…

Au bere la 0.75 la sticla. Sa tot bei, 1664, berea lor traditionala, buna si dulceaga… o alegere mai buna decat vinul foarte sec.

Acum doua seri ne-a cantat cineva in limba romana, nu am chef azi, vama veche. stia cuvinte in romana si striga in toata terasa, mai mult a zdranganit chitara si a strigat la mihai, te urasc! exact cand voia sa-l intrebe daca stie valsul lui amelie de yann tiersen. Mihai s-a blocat, eu am ras in hohote.

in alta zi in metrou ne-a cantat roata morii se-nvarteste, tac!tac!tac! si aia cu trec tiganii trec… numai noi dam bani in metrou.

Nu mai stiu ce-am vizitat si ce nu… si nici nu cred ca mai conteaza acum cand deja mi-au inmugurit sentimentele de devotiune si dragoste pentru Paris…

Am promis sa tin jurnal de calator in fiecare zi si n-am reusit. Am mai avut o tentativa de scris, dar nu s-a salvat si am renuntat bosumflata.

Am fost in cartierul de gay… orasul e plin, dar au o zona a lor. I-am vazut sarutandu-se cu pasiune in Pere LaChez ( sper ca asa se scrie ), cimitirul-muzeu care e pe strada odihnei ( repose ). Am fost al Edith Piaf si la Oscar Wilde ( care are mormantul plin de saruturi) si la Jim Morrison unde sunt aruncate pachete de tigari… de fapt nu voiam sa scriu pe unde am fost ci de gayi lor care sunt mai mult decat multumiti de conditia lui, care sunt sexy si buni, majoritatea si imbracat classy si in trend, dar muuuuuuuut prea evidenti…

E frig si pe des arenes (langa hotelul nostru) se joaca fotbal cei mai comici sunt copilasii de maxim 5 anisori care alearga pe teren… ei nu apuca niciodata mingea, dar sunt prezenti acolo.

Copii francezi sunt foarte galagiosi, dar si foarte stilati, iar cu asta m-as putea obisnui numaidecat.

Am facut shopping. Au h&m pe 3 etaje. Mi-am luat ugg-uri de care sunt extrem de mandra si o groaza de hainute… mmm… si suvenirurile de rigoare pentru mes amis…

greu, greu m-am decis ce si cum sa iau…

mi-au inghetat degetele si tot as scrie fara oprire. e vineri seara si unii oameni se bucura ca vine weekendul, eu pot doar sa oftez ca se incheie calatoria

suntem senzuali si frumosi aici. si ne sade bine de brat pe bulevard. nu m-a cerut inca, dar am o poveste cu o verigheta care sigur va starni rasete

numai bine!

la vie en rose