Maine ma trezesc la 5.00 dimineata. Nici soarele nu rasare la ora aia. Sunt pasare de noapte. Nu ma trezesc din placere. Nu o s-o fac toata saptamana, inclusiv sambata. O sa injur in fiecare dimineata cu aceeasi patima a omului carpit de somn. Eu zic ca e inuman. Altii zic ca e sacrificiul pentru viitor. Altii se abtin si sunt solidari si compatimitori cu cauza mea.
Ma gandeam maine sa dau mesaje si bipuri la toata agenda. :))))) trezirea!!! e ora 5.00 si eu plec la munca!
Imi cam vine sa-mi bag picioru’ si sa-i bag pe unde au iesit acu’ ceva vreme, dar nu ma lasa coraconu’. Parca mi-am sacrificat prea mult neuronii incat sa-mi iau talpasita asa rapid. Si am si invatat foarte multe. DAR (intotdeauna exista un dar) nu stiu cum am sa fac eu fata cu un asemenea program. Si mai exista un DAR…salariul mizer pe care-l primesc…uofff…10 milioane- vis tatutule…
Pana apare Evergreen "pa" sticla o sa faca peri albi si riduri cu miile. Riduri de la cascat…somnul asta…cruce de dus pana la final.
Este abia ora 22.00 si deja ochii mei sunt impaienjeniti de somn. Mai stau putin. Nu stau degeaba…am treaba :-s.
In prezent viata mea se scurge agale. Prea multi oameni sunt in viata mea si prea putini din cei pe care chiar ii vreau langa mine. Nici nu stiu cand si cum s-a intamplat nebunia. Nu pot spune ca ma doare…este un sentiment inexplicabil.
O sa ma tarasc asemeni unei rame. O sa incerc sa ma bucur de ploaie si de libertati cat mai pot.
Si nu am mai baut bere de multa vreme…ciudat, nu-i simt lipsa nici ei.
Eh, am ajuns un robot. Incerc sa-mi reprim orice sentiment…daruirea nu este suficienta.
Vreau si eu o carticica din aia de la Roblogfest…plseeee
Ca eu nu am ajuns- nu am fost anuntata ca merg persoane cunoscute :)
No Comments