Cafeaua dulce sta numa’ bine pe biroul plin de hartii. Scrumiera este aproape plina. As vrea sa ma ridic s-o vars pentru reumplere, dar m-a cuprins o stare ciudata incat imi simt picioarele si trupul intepenite. Incep sa-mi fac un rezumat al lunii februarie. Prima concluzie: sunt o mare consumatoare de cafea. Oriunde, oricand, oricum o cafea este binevenita. Mai ales gratia miresmei care-ti patrunde prin fiecare por, prin fiecare adulmecare a aerului…ii urmaeresc silueta feminina cu care se revarsa in spatiul camerei. Am atat de multa treaba si nu stiu de unde sa ma apuc.
Si am intrat in luna a treia. Trei este cifra care cred eu ca-mi poarta noroc. De trei ori ma dau peste cap si prind puteri magice. Atunci iau pixul si foaia alba si incep sa astern cuvintele. Aceste sunete si forme care se imprastie intr-o ordine fireasca a ideii.
Luna februarie s-a incheiat ca orice luna februarie. Nu-mi amintesc prea multe.
Dulce si acru. Astea-s cele doua gusturi pe care le iubesc. Nu amar. Cafeaua si ciocolata amara nu-s pe placul meu. E suficient de amara viata cu realitatile ei, eu prefer dulcele magulitor al zilelor cu tei infloriti.
Deschid fereastra larg si privesc cu jind la trecatori. Oare lor cum le place cafeaua? Ma-ntreb deseori, dupa expresia fetelor lor, la ce se gandesc, ce poarta-n suflet, ce himere si fantome au? Si as deveni impertinenta sa incerc sa-ti cunosc sufletul, dar da-mi dai voie doar putin sa-i adulmec aroma…
No Comments