Nu am crezut niciodata ca o pagina pe net poate ajunge o etapa importanta in viata mea si ma refer la blogul asta afurisit. Ca de incercat sa ma las de el am incercat, dar acu’ nu pot. Este inca important si nu ma refer la comentarii sau la alte abureli de genul. Am devenit oarecum dependeta. Deschid mecanic blogul si ma trezesc in fata paginii. Aprind o tigara si rasfoiesc vietile oamenilor. E simplu la inceput. Apoi incepi sa-i cunosti. Sa vorbesti si pe mess sau la o bere-n vama sau la o destrabalare prin A, pe la facultate sau la o cana de cafea cu prietena. Ai impresia ca-i cunosti, dar este putin probabil sa-l si intelegi pe cel ce-si varsa naduful sau bucuriile aici.
Mai deschizi un ziar si-ti mai apare numele p’acolo. Si acu’, sincer, nu te umfli in pene? ca eu m-am umflat cand am vazut. Te mai gasesti pe la o recomandare sau pe la un favorit si-ti dai seama ca esti important si ca esti citit si parca asta iti o ofera o oarecare alinare sau un sentiment de siguranta. Mai vezi si un comentariu de bine si asta e! sau poate o injuratura sau o corectare de exprimare, da’ tot e bine, atata timp cat esti bagat in seama.
Uneori reusesc sa ma exprim mult mai usor aici decat in fata omului. Si realizez ca m-am schimbat si eu odata cu aglomerarile astea. Recunosc, cuvintele nu-s suficiente, dar macar reusesti sa-ti lasi o parte din ganduri pe undeva…macar sa le recitesti dupa ceva vreme si sa-ti amintesti de tine.
Si acum citesc jurnale de pe la 14-17 ani si ma amuz copios la unele insemnari…la unele ma cert, la unele ma laud, la unele raman rece, la unele ma infierbant…si tot asa.
Concluzia este ca necesar sa-ti amintesti de tine si sa te compari cu evolutia.
Live the weblog! ca trim si noi cu el si pe langa :)
5 Comments
emily
16 January, 2007 at 9:54 amstii de ce e frumos? pentru ca mai intai afli gandurile, descoperi interiorul, angoasele, pe care doar mai apoi le atribui unui chip.
well…you and your blog grow like an evergreen
piticugras
15 January, 2007 at 9:20 ammai ziceai de mine ca sunt trist.
cand incepi sa te uiti in urma e semn ca ceva trebuie schimbat. :p
evergreen
14 January, 2007 at 11:05 am:))))) da mah, da!
m-ai prins!
:))
haotic
14 January, 2007 at 10:41 amFilip maaah????
:))
JJ
13 January, 2007 at 5:47 amTrue… true… creeaza dependenta!
Dar e fun… de cand am weblog nu mai ascult stiri cu morti si raniti, politicieni si inundatii. Si sincer, sunt mult mai linistita :) si abia astept, peste ani, sa citesc ce debitam la varstele-mi fragede :))))
Aida pupi }}{{