Povești inspirate din fapte reale și trăiri imaginare

I love to move in here

A ieşit revista myband si mă citiţi pe acolo. Rîd şi eu a om satisfăcut cu ceva ocupaţii.
 
Septembrie a fost dintotdeauna o lună inferioara celorlalte. Mai ales cînd eram mică. Septembrie era ca o ghilotină – se termina vara, începeam şcoala, era perioada aia în care nu ştiai dacă să porţi pantofi sau sandale, dres sau fără, mînecă scurtă sau lungă. Era perioada în care părinţii începeau să se agite, să pună regulile de maxim 21:00 ora de intrat în casă, să devină mai atenţi, mai cicălitori şi mai stresanţi. Atunci era nebunia cu mestecatul de frunze şi alte tîmpenii ca să nu se prindă ăştia că fumez şi-s mai mult decît minoră. Era luna aia în care făceai cearcăne deodată şi îti aminteai de flirturile şi relaţiile pe care le-ai lăsat cu ochii-n soarele de iunie şi acum nu şti cum să reiei treaba. Era luna în care aprindeai multe lumînări ca să nu-ţi pice aceeaşi profă de romînă sau să uite cum ai copiat cu neruşinare la ultima teză. Îţi aminteai de x sau y care erau împreună, dar tu ştiai chestii intime de-ale lui x şi nu ştiai cum să procedezi pentru că y îţi era prieten, erau micile drame de septembrie.
 
Acum, la cîţiva ani buni de cînd n-am mai început şcoala în septembrie a rămas numai amintirea şi plăcerea. Cine-ar fi crezut că luna care-mi aducea atîta stres în copilărie avea să fie una din lunile preferate din an şi că oricum nu contează de-i sandală sau pantof pentru că oricum îţi faci un stil şi te cam doare în cot de privirile altora.
 
Ieri m-a făcut din gleznă psihoterapeutul meu cu care mă mir că nu m-am lovit în timpul şedinţei. Auzi la el… cică am un car de ani şi că îmi pun tot felul de scuze ca să nu fac nimic cu viaţa mea profesională. Da, ştiu, îmi lipseşte determinarea sunt o putoare fără cusur. A zis că aşa facem noi intelectualii şi am zîmbit. Măcar sunt o putoare cu intelect… de luni mă apuc de treabă! Singura chestie e că trebuie să-mi găsesc de muncă şi apoi lucrurile vin de la sinele lui stătător.
Muahah! am dormit cu greu. Ce mă sîcîie că pun la suflet din astea… dar pana mea, chiar am un car de ani şi un viitor în ceaţă.
Tot ce ştiu e că luna asta trebuie să ajungem în Paris şi că în decembrie 3 zile în Londra. Sunt o putoare şomeră lichea norocoasă!

Care-i ideea?

Caut colaborări să scriu de acasă ca să am timp să-mi crească curul de la citit şi filme.

You Might Also Like

27 Comments

  • Reply
    evergreen
    8 September, 2008 at 5:59 am

    nu traiesc din asta, dar asta intentionez. unii vin cu propuneri, altora tre’ sa le propui tu si tot asa :D

  • Reply
    did
    8 September, 2008 at 5:58 am

    eu n-o sa inteleg niciodata cum is alea colaborari de scris si chestii.

    adica ce, tu scrii ceva, un articol, aia publica si iei bani? sau vii tu cu idei samd?

    habar n-am, dar pare lumea ideala, sa scrii si sa traiesti din asta. lume in care eu nu voi ajunge niciodata, hehe.

    good luck

  • Reply
    fiord
    7 September, 2008 at 10:40 am

    Nu dispera că "nu aduce anul ce aduce…banul". Poate te "pocnesc" grijile şi atunci să vezi regrete.
    Cît despre faptul că vrei să faci curul mare nu-i nimic rău în asta. O vorbă de’n bîtrîni spune că "Unde este curul mare este şi bucurie multă".
    Numai bine.

  • Reply
    evergreen
    6 September, 2008 at 12:41 pm

    welcome :)

  • Reply
    SkyRain
    6 September, 2008 at 11:14 am

    Eu doar bănuiam, dar acum m-am lămurit.
    Toate zânele sunt leneşe.

    Dacă "viaţa e doar o distracţie continuă"*, atunci septembrie e un fel de Anul Nou :p

    *Cesare Pavese, povestind despre perioada lui de detenţie.

  • Reply
    james crissilv
    6 September, 2008 at 7:50 am

    Si pentru atata lucru il platesti?

    Septembrie a fost si este luna unui nou inceput.

    o sambata seara minunata iti doresc

  • Reply
    evergreen
    6 September, 2008 at 3:21 am

    acuma trimit :)saru’ mana Anaaaaaa

  • Reply
    ana
    6 September, 2008 at 3:03 am

    Buna.
    Daca vrei, incearca sa imi trimiti un e-mail. As vrea sa stiu cam in ce zona scrii. Poate incerc sa fac ceva.
    merci

  • Reply
    greenfield
    5 September, 2008 at 12:49 pm

    Mie luna septembrie mi-a placut intotdeauna: e luna schimbarilor; imi placea cand incepeam scoala, facultatea. Pe urma, ani de zile a fost luna de delegatii
    afara, ca asta mi-era meseria.
    Esti foarte dura cu tine, nu te ierti deloc.
    De la psihoterapeut ia de bun numai ce-ti convine, la restul reflecteaza, insa…
    Numai bine iti doresc!

  • Reply
    evergreen
    5 September, 2008 at 12:43 pm

    no! we don’t need it! no! dar nu avem ce face :{

  • Reply
    tuvia
    5 September, 2008 at 12:37 pm

    ah si eu! :) cu toate.N’am psihoterapeut, dar maica’mea si bunica’mea insista ca’s o lenesha, o branza mucegaita in burduf de telemea, samd.

    do we really need that shit?

  • Reply
    lollitta
    5 September, 2008 at 8:17 am

    am uitat sa zic, sarut-mana de recomandarea cu "what the bleep we know". super documentarul

  • Reply
    raggio
    5 September, 2008 at 7:45 am

    Septembrie e chiar cool! :) Toată toamna, de fapt.
    O să mă pierd pe străduţele din Lipscani ca să uit de castanele din Alba. :(
    Şi eu vreau în Franţa! :(

  • Reply
    evergreen
    5 September, 2008 at 6:49 am

    hai ma ca septembrie e cool!

  • Reply
    Rusoaica
    5 September, 2008 at 6:48 am

    si eu am urat septembrie pana cand am gasit lucruri de placut la el – nu mai e cald si pot sa port iarasi blugi ca nu ma mai coc!!!

  • Reply
    evergreen
    5 September, 2008 at 5:24 am

    :D daaaa Londraaa si Paaaaaris. thx. am trecut la sezonul 3 :X

  • Reply
    Raluka
    5 September, 2008 at 5:18 am

    Ma bucur ca inca te duci la Paris! Imi parea rau, cand te-am crezut 1 secunda, ca nu te mai duci! :))

    Ce tare ….Londraaaaaaaa! ;;) Primark here we come! :D :D :D In rest vizionare placuta la transplante si autopsii! ;))

  • Reply
    evergreen
    5 September, 2008 at 3:20 am

    si mie-mi place "balaceala" in frunze. ehhh. i-am zis psihoului ca-mi trebe determinare. m-am apucat sa caut chestii. nu stiu. sa fac bani din blog or smth… nu pot sa renunt la fundul mare :P

  • Reply
    lollitta
    5 September, 2008 at 2:34 am

    mie nu tre sa-mi spuna psihoterapeutul, ca stiu si singura ca-mi place sa ma ocup de "cresterea interioara" si a fundului de atata stat in fotoliu :)
    da-mi place toamna tare, pentru ca imi place sa ma joc in frunzele uscate

  • Reply
    evergreen
    5 September, 2008 at 2:02 am

    nici mie nu-mi placea toamna pana anul trecut…acum mi-e dragaaaa
    lasa ca vin ele sarbatorile, a-ule si iar concediu :D

  • Reply
    pers
    5 September, 2008 at 2:01 am

    Mie nu imi place toamna, asa ca septembrie e cah, bleah, pffffffffffffffff…..

  • Reply
    _a123_
    5 September, 2008 at 1:52 am

    Ha ha, la concediul meu te refereai?
    Pai ala l-am "fumat" inca de acu’ o luna! :)

  • Reply
    evergreen
    5 September, 2008 at 1:43 am

    se termina concediul???

  • Reply
    _a123_
    5 September, 2008 at 1:37 am

    Bine ai zis ca septembrie e ca o ghilotina!!! :))
    Pentru mine si la un milion de ani de cand nu mai incep scoala in septembrie, tot ghilotina a ramas! :)

  • Reply
    tuvia
    5 September, 2008 at 1:24 am

    pff, numa am nicio satisfactzie deci in statu dejaba :)

  • Reply
    evergreen
    5 September, 2008 at 1:08 am

    ideea e sa nu simti sau sa sesizezi treburi. ideea e sa vezi concluzia sezutului degeaba :D dar am eu impresia ca noi nu o sa avem niciodata curu’ mare :D

  • Reply
    tuvia
    5 September, 2008 at 1:06 am

    bai, da’ eu nu simt cum imi creste curu’ :)) sau asta se dobandeste cu greu, it’s like reaching Nirvana?

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.