Incheiere
” Ca am gustat din scorburi faguri dulci
Ori gustul lacrimii sarate-n gura. “
Final de luna mai, inceput de vara, de sesiune.
Azi, o zi plina. Uneori ma simt asa de nefericita incat si o mica gaza imi poate intrista privirea. Dorul meu se scurge agale prin vena vanata. Se sting in mine focuri si se aprind altele in straie noi de sarbatoare. Uneori ma simt straina mie, straina tuturor. Asta nu e vremea mea! Uneori ma simt atat de incapabila si de putreda si plina de furii incat as muta muntii din loc.
Pacat ca insa zabovesc agale si devin inabusita de caldurile lunii mai. Eu nu aveam probleme cu caldura iar acum ma sufoc, iar unde am sa ma avant va fi si mai cald, insa doua luni nu-s chiar asa mult.
Sfarsit de luna mai … iasomia se scutura in bataia vantului fierbinte, starea de lancezeala, lipsa curajului, lenea … toate-n mine, iar eu cu ele ma abat din drumul meu. Mi-am croit cararea, teoretic, urmarile le consum peste ani. Uneori nu-s dispusa sa-mi recunosc esuarile, orgolii mari se bat in mine, insa uneori ma doare pana si ultima privire, ultimul cuvant, ultima strigare.
Uneori sunt nefericita si as vrea sa renunt, ma simt captiva in colivia neagra, cu aripile zdrobite, fara pic de aer, de bataie de vant, uneori as vrea sa renunt.
Sunt captiva in mine, dar mi-e atat de teama de ce gasesc in afara coliviei incat mi-e bine asa . S-au schimbat multe…si el … uneori nu-l recunosc in suflet, doar trupul ce se zbate trist .
Uneori as vrea sa ma razbun pe toti cei care m-au ranit, insa acum timpul e batran … iar eu nu ma mai simt copil in viata.
No Comments