Îmi pregătisem însemnarea asta.
Am gîndit-o mult pînă s-o scriu şi îi ştiam începutul, cuprinsul, intriga, încheierea, PS-ul şi tot aşa. Numai că lucrurile se schimbă şi cuvintele nu-şi mai au rostul.
Bat din picior pe Maroon 5 cu she will be loved – intermezzo în gînduri.
Era o însemnare de adio şi de mulţumiri unde aveam să înşir un trecut şi cele învăţate, regretele, iertările, amintirile cu zîmbet, dacă-urile, cifra patru şi îmbrăţişări. Urma apoi să ne vedem şi să petrecem ziua asta împreună, aşa cum cîndva ne promisesem şi chiar credeam c-o să putem.
Voiam să plec capul în faţa ta şi să-ţi dedic cele mai frumoase cuvinte şi cele mai sincere emoţii. Cui? Asta e întrebarea? Cui? că numai eu mă mai ţin încă de promisiuni… şi atunci m-am decis să renunţ şi eu pentru că oricum este în trend.
Şi m-am blocat şi mă oftic că o gîndisem aşa hipersensibilă şi sentimentală şi lacrimogenă de vă tăiaţi pe braţe.
Ideea e simplă. Azi Alex şi cu mine ar fi trebuit să împlinim patru ani împreună. Ne-am promis ca în fiecare 19 august să ne vedem, cum ne-am promis şi prietenii şi always and forever, dar nimic n-a ţinut aşa că eu rămîn să scriu aici. În fine.
Nickelback – someday (how the hell did we wind up like this?)
Da. Stau de vreo juma de oră în faţa monitorului că poate screm ceva inteligento-afectiv şi mă scot basma curată. Azi mi-am luat deciziile. Toate deciziile de renunţare. De fapt nu este vorba să-ţi impui să uiţi pe cineva, trebuie doar să laşi timpul să-ţi cureţe creierul de amintiri. Şi nici măcar nu e vorba de uitare, de egoism sau de nesimţire. E firescul.
Şi pentru că am un prezent frumos n-o să mai idolatrizez trecutul. Lucrurile stau altfel decît ne amintim, dar de obicei preferăm să rămînem cu ce-i mai puţin dureros şi cu ceea ce ne alină atunci cînd realitatea de azi nu coincide cu visul de ieri.
Îmi pun încă un episod din One Tree Hill şi deschid o bere să cinstesc ziua asta!
Frumoasă zi!
Aşa că mai bine să zîmbim azi şi mîine să lăsăm cursul să decidă.
Cît eşti tînăr viaţa trage de tine s-o trăieşti. Te provoacă la lupte, s-o iei de gulerul alb şi s-o pui la pămînt şi să te intorci cu ochiul vînăt în bîrlog. De obicei, o refuzi politicos şi te întorci nevătămat.
La bătrîneţe tragi tu de viaţă, dar ea e prea plictisită să te mai iubească.
Mi-a trebuit ceva să mă salvez. Alţii nu reuşesc într-o viaţă. Altora le trebuie o viaţă să scape de fantome. Alţii o secundă, alţii un an. Eu mi-am trăit drama şi îndoielile şi am rămas aici, strangînd cu dinţii de prezent.
Fluturii sunt liberi!
14 Comments
evergreen
20 August, 2008 at 12:05 pmeu nu vreau sa uit frumosul. eu vreau sa nu mai doara unele amintiri…
justblue
20 August, 2008 at 12:05 pmE greu sa uiti momente frumoase, dar nu este imposibil. Se spune ca timpul le vindeca pe toate, si am speranta ca asa este. Curaj!
jamescrissilv
20 August, 2008 at 11:57 amfluturi….
o zi minunata iti doresc
totulsaunimic
20 August, 2008 at 11:36 amE dificil , e greu si doare pana cind TE hotarasti ca nu se mai poate , ca nu mai este speranta … si pentru ca doare , trebuie sa se sfarseasca.
La mine a fost durere si bucurie ; durerea ca am ratat o iubire , bucuria ca am scapat de "cosmar" si ca va mai fi si o alta sansa , cu o alta persoana si la fel de frumos …
Nu uita frumosul care nu te doare … si uita-l pe cel ce te chinuie , merita uitat!
Poate ca daca am stii … ca nu e chiar asa de grav ,pentru ca mai este speranta, pentru o noua si o alta poveste de dragoste , chiar daca , cu o alta persoana,ca va fi la fel de minunata …poate ca am lasa in urma trecutul si ne-am bucura de viitor.
evergreen
20 August, 2008 at 10:55 am:) cheers! merci de vizite
Anda
19 August, 2008 at 6:06 amSe poate uita…dar trebuie sters tot, fara reveniri, fara rasfoiri, fara amintiri, fara analizari…Intai nu te mai gandesti deloc si apoi…uiti. E greu, dureaza, dar…se poate.
jamescrissilv
19 August, 2008 at 3:10 amAsa se intampla in viata atunci cand componentele nu se potrivesc. intotdeauna insa exista frumusetea sperantei si bucuria descoperiri. si ce este mai frumos cand vine vine ce trebuie si te trezesti exclamand: Doamne daca as fi facut greseala…acum nu mai eram binecuvantat.
o zi minunata iti doresc
catalinVL
19 August, 2008 at 2:29 amde acum incolo sa faci doar ce-ti place si sa incerci din fiecare lucru cate putin ! viata e frumoasa :))
tot citind insemnarea ta mi s-a facut pofta de o bere ! cred ca o sa iau cateva in drum spre casa si o sa le sorb cu placere !
toate cele bune !!!
bored
19 August, 2008 at 2:24 amsuferinta, neimpliniri, durere, amintiri, uitare… probleme care intervin in viata tuturor oamenilor. dificil e cand aceste probleme revin la intervale mai mult sau mai putin regulate. cand ne facem rau cu buna stiinta si cand suferinta corespunzatoare despartirii ne induce un ambiguu sentiment dulceag.
oricat am trage de ea, viata ajunge tot acolo unde amintirile ne ucid sentimentele, chiar daca totul dureaza cat o strafulgerare a unei imagini din trecut. fantomele sunt nemuritoare, noi insa putem fi puternici sau slabi, totul depinde de animalul din noi…
evergreen
19 August, 2008 at 1:04 amhoes!!!!
evergreen
19 August, 2008 at 1:04 amaşa zic şi eu. mulţumesc de vizită. o să trag de viaţă pînă o să rămîn ştirbă
lost..
19 August, 2008 at 1:04 amhoes over bros,my peyton ;)
Dias71
19 August, 2008 at 1:03 amDupa parerea mea , mai bine sa te intorci totusi cu ochiul vanat in barlog decat sa nu incerti sa lupti .
Ratonul-iscoditor
19 August, 2008 at 1:02 amTrage, trage, puiule, de viata
cu dintii; si mai desfa o bere!:)))