Degeaba ma zbat , degeaba strig din groapa , degeaba am cand de fapt nu am nimic .
Nu am avut niciodata , nici acum nu am . Daca iti cer ajutor imi dai cu piciorul . Pe cine sa strig daca nu pe tine , cel ce mi-ai dat viata ? De cine sa ma prind? La cine sa ma mai umilesc ? Ma urasti , dar eu te urasc inzecit .
Fie asta pacatul meu , dar imi doresc sa nu te mai vad in viata mea , sa dispari , sa ma lasi sa traiesc asa cum merit … libera . Sa-mi dispara firele albe ca prin minune , sa pot sa zambesc fara urma de regret , sa clipesc fara teama , sa deschid usa caminului meu fara sa-ti simt mirosul infect .
Cu ce am gresit ?
Eu chiar nu merit asta …
si tot ce imi doresc e un amarat de reportofon …
4 Comments
nonentity
26 March, 2006 at 12:01 pmReportofonul meu e si al tau, gagico. Nu mai face tambalau :P. Pup gaza… Sa vad zambet!
emily
23 March, 2006 at 12:19 pmla mine s’a consumat deja energia, pasul care separa furia de lancezeala a fot facut…
evergreen
22 March, 2006 at 11:17 amtot ce simt e multa furie … dar nu m-am hotarat inca pe cine – pe limitatul din camera alaturata sau pe asa-zisa Divinitate
emily
22 March, 2006 at 11:12 amsuntem pe aceisi lungime de unda in seara asta :(