Secvente

d'ale carnavalului

 

            Ziua IV merge de dimineaţă. Beau cafeaua şi mă pregătesc de birou. Am de aşezat cîteva haine, dar mi-e lene. Aseară am avut ocazia să mă bucur încă o dată de două fete – pe care acum le consider verişoarele mele. Andreiuţa este o minunăţie de om, iar Tyna este genială! So, m-am pricopsit cu încă două verişoare.
           Ieri am fost la un interviu, dar nu m-au convins. Urmează să mă gîndesc bine şi să mă decid dacă să colaborez cu ei sau nu… oricum Brainu rămîne prima iubire.
           Experimentul merge bine, dar urăsc împuţiţii!
Peste o săptămînă plecăm iar la mare…
 
La un moment dat spui stop şi rămîi cu privirea aţintită în tavan. Şi e atît de sus iar eu sunt atît de mică. Conturez cu degetul tremurînd ideea mea de fericire şi de împlinire. Desenez inimioare imaginare şi porumbei albi, ca-n vis. Nu-i nimic adevărat pentru că în nebunia mea îmi sunt toate nepalpabile. Tu mă vrei nebună, eu sunt nebună! Însă este o nebunie pornită dintr-un frumos… al meu, dintr-un frumos al oamenilor dragi pe care i-am oprit în mine.
Cîteodată adorm plîngînd de oboseală. E obositor să fii pur şi simplu, să-ţi trăieşti totul. Nimeni nu spune lucruri noi, dar toţi au ceva de spus. Uneori este bine să ţi se reamintească unele lucruri… cum că în viaţă nu răzbunarea şi ura îţi deschid sufletul. Sunt unii oameni pe care n-am să-i înţeleg, care-şi croiesc drum în viaţă numai călcînd peste altele, care au propria versiune a realităţii, care se folosesc de oamenii slabi pentru simplu amuzament. Sunt unii oameni care se îngroapă în nebunia eului propriu, cu care se mîndresc şi pe care o poartă cu glorie. Ceea ce ei nu acceptă este că vor muri în noroi.
De asemenea nu înţeleg oamenii slabi care pică în mirajul nebuniei, în nevoia de putere şi care scapă in ghearele altei realităţi. Atît de slabi încît parcă sunt teleghidaţi să ducă la bun sfîrşit o idee care nici măcar nu le aparţine. Oamenii – utilaj.
 
La final rămîne moartea în nefericire. Ai rîs în pumn o viaţă întreagă şi te-ai crezut zeu. E rîndul să plăteşti… să retrăieşti ura, nebunia, furia, foamea, desfigurarea sufletului pe veci.

You Might Also Like

4 Comments

  • Reply
    greenfield
    25 July, 2008 at 11:34 am

    E vorba de oamenii sconcsi, who are stinking, or you mean dirty inside? Or both?

  • Reply
    evergreen
    25 July, 2008 at 2:21 am

    murdari – sconcsi. dar daca tot ai adus vorba de inside – nici acolo nu cred ca-i prea incantator mirosul :)

  • Reply
    evergreen
    24 July, 2008 at 3:27 am

    finalul unui om slab sau "nebun" nu poate fi memorabil, in sensul pozitiv…

  • Reply
    jamescrissilv
    24 July, 2008 at 1:45 am

    daca ai platit anticipat, un pret mult mai mic, finalul poate sa fie o amintire memorabila.
    o zi minunata iti doresc

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.