întoarcerea din Eden

Cînd am ajuns în Bucureşti era deja noapte. Nici nu trecuse bine ziua că mă şi apucase nostalgia. Am rămas cu o piele bronzată, cu peste 800 de poze vechi de peste 8 ani şi sute de poze noi şi multe multe zîmbete.

Am primit cadouri care m-au lăsat cu gura căscată. Am început să citesc “O viaţă de rezervă” de Jodi Picoult pentru că în fuga bagajului nu l-am găsit pe Haruki.

Mîine noapte plec spre Timişoara. Mă bucură nespus aceste drumuri pentru că poate aşa îmi voi hrăni nestăvilitul dor de ducă.

Au fost nişte zile minunate! În cadru verde, îngeri în alb.

Acum back to real life: ne băgăm la “masa de montaj” cu proiectul prima zi de plajă, fac lista cu examenele, mă pregătesc de o altă filmare, bagajul pentru Timishort (sper să ieşim la cafea), cărţi de specialitate, filme multe, muzică în timpan şi drumul pînă la Unatc pe jos prin soare, Socrate care are nevoie de afecţiune, un Puşti pe care trebuie să-l umplu de dragoste pentru toate zilele lipsite, prietenii cărora să le mulţumesc…

O nouă zi.

Cheers!