Cauți un job care-ți place sau rămâi la un job pe care-l urăști pentru că e prea riscant să pleci?
*fără situația ideală în care-ți permiți (financiar vorbind) să hălădui prin diverse companii și-ți permiți tu să alegi și fără să ne iluzionăm că există un job ideal.
De-a lungul vieții am avut o groază de joburi: picol, intermediar transporturi, contabil junior, operator sondaje de opinie pe teren (câte povești am!), redactor, producător, bla bla bla. Când nu mi-a convenit ceva m-am cărat.
Din fericire fac parte din categoria celor care primesc ce-și doresc (mai devreme sau mai târziu) în materie de muncă. Am fost tot timpul o rebelă (sună bine) în ceea ce privește munca și mi-am băgat picioarele când nu mi-a convenit ceva ori m-am luat la harță cu șefii când consideram că mi se face o nedreptate ori pur și simplu scriam demisia fără explicații… însă un lucru îl spun cu mâna pe inimă: întotdeauna mi-am făcut treaba și m-am implicat sută în mie. Și fac asta încă de la 17 ani.
Acum mi-e greu să fac ceva care nu-mi place. Am avut din nou noroc să găsesc un job numai bun pentru mine, redactor la procinema.ro. În continuare caut să fac lucruri care mă fac să mă simt bine (hell, am început o nouă facultate la 24 de ani), nu pentru că-s o răsfățată, ci pentru că jobul ocupă mare parte din viață și avem numai una, nu-i păcat s-o irosim în prezența unui șef de căcat, cu un salariu de căcat, făcând un lucru doar din inerție?
În concluzie, te ingropi in rutina de teama sa nu pierzi si asta sau risti pana gasesti ceva pe placul tau?
HugsLovePeace
>.<
13 Comments
travelgossips
17 September, 2012 at 4:13 pmCel mai bine e sa iti faci PFA :))
Ema
11 April, 2011 at 4:12 pmEu una nu as lucra intr-un mediu ostil, “în prezența unui șef de căcat, cu un salariu de căcat, făcând un lucru doar din inerție”. Dar cunosc persoane care se complac cu aceasta situatie maro pentru ca “s-au obisnuit asa rau cum e”, “nu au unde sa se duca”, “chiar daca castiga putin si conditiile sunt proaste – e un serviciu sigur”.
Cred ca totul pleaca de la increderea in fortele proprii.
Succes la noul job!
:)
costin comba
11 April, 2011 at 3:47 pmPrea mult timp intr-un loc duce la plafonare. Nu ajungi sa progresezi, mai ales daca seful pe care il ai, este destul de inchis la cap, destul de bine indoctrinat cu o mentalitate CAP-ista, punand accentul pe cantitate nu pe calitate. Felicitai si bafta pe noul drum.
Evergreen
11 April, 2011 at 5:22 amCostin, you got the point…
Costin
11 April, 2011 at 5:20 ammie in suta. suta in mie = 10% :P
Evergreen
10 April, 2011 at 8:51 pmSa zicem ca jobul pe care-l ai e unul sigur, te-ai obisnuit acolo. Cel la care tanjesti nu este unul sigur, tinand cont de criza financiara si de obicei se aplica strategia, ultimul venit primul plecat.
Eu militez pentru schimbare :)
Malina
10 April, 2011 at 8:18 pmExista solutii, desigur. Multi se plang de joburile pe care le au si asteapta sa le vina vreo avansare sau vreun job nou de la sfantul duh. Si se complac asa, in mizeria lor. E admirabil ca, dupa cum se vede, esti suficient de motivata si ambitioasa, calitati ce unora le lipsesc cu desavarsire. Ce-i drept, e greu. Pricep perfect la ce te referi cu jobul agasant. Dar o sa continui sa cauti ceva mai bun pentru tine, o sa ai un super job and you’ll rock even more than you do at the moment.. :D asta ca mi-esti draga, asa.
INTJ
10 April, 2011 at 8:13 pmmai e si varianta: cauti alt job si abia apoi renunti la cel curent. cum ai rezistat pana acum, mai rezisti cateva saptamani … zic si eu.
Aliceee Traveler
10 April, 2011 at 8:13 pmRisti pana gasesti ceva pe placul tau! Dar faci ceva cercetari in prealabil, daca acel ceva exista pe piata, si e disponibil in zilele alea! Daca nu mai astepti putin ….
Evergreen
10 April, 2011 at 7:59 pmIdeea este ca daca ajungi constient ca e un job de cacat sa incerci sa faci ceva in privinta asta. Da, e al dracu de dificil daca nu ai o perna financiara, dar cred ca exista solutii. Acum nu zic sa dormi pe-o banca in cautarea jobului ideal, dar se poate cauta. Din pacate un job de cacat devine agasant inainte sa ne dam seama, tocmai pentru ca e atat de nasol
Malina
10 April, 2011 at 7:56 pmImi permit sa contrazic un pic, zicand ca depinde foarte mult de situatie. Daca ai o perna “financiara” pe care poti cadea in caz de criza absoluta, da, poti risca sa cauti jobul mult visat, refuzand pe acelea care-ti ofera doar bani, fara nici o alta satisfactie. Insa,daca chiria, cheltuielile zilnice/lunare, shoppingul etc fac parte DOAR din responsabilitatea ta, atunci cred ca e diferit. Joburile mediocre si neinteresante pentru noi pot fi un chin, intr-adevar, dar consider ca, chiar si asa, putem continua oricum sa cautam jobul mult visat. Si nu ne obliga nimeni sa ne acceptam “soarta” si sa lasam jobul de cacat sa devina parte din rutina. E doar un alt pas spre reusita. Toti trecem prin asta. Rabdare.
Evergreen
10 April, 2011 at 7:14 pmCurajoaso!!!
LiaLia
10 April, 2011 at 6:54 pmLove, mai bine scriu la din astea cu job, că la texte cu bărbați nu mă mai opresc din scris :)) (știi că eu m-am oprit din a-mi mai dori câte un anumit gen de bărbat că prea îi și căpătam hihi). Am fost întotdeauna pentru risc. Mai ales când nu se pune problema că dacă rămâi fără job cu ce îți mai hrănești copiii :) Ești tânără, vie, creativă și specială, ar fi mare păcat să nu și muncești ce îți place și ți se potrivește. Eu am plecat de la job cu salariu bun la un job mult mai prost plătit, dar făceam niște chestii extraordinare. La fel, am lăsat job care mă ucidea ca arsenicul, zi de zi, deși banii erau chiar foarte buni. Și am stat acasă câteva luni până am plecat din țară, mi-am vândut din lucrurile pe care nu le mai purtam oricum (că doar așa ne-am și cunoscut, nu?), n-am murit de foame, dar am fost tare fericită cu alegerea mea.