Is there anything I could do, cause I love you

Run girl, run!

Dorm somn de veci, dar fur din raze de soare. Mă zvârcolesc tacit în așternuturi reci. Mă tem și vreau. Să scriu poezii pe trupuri șubrede. Caut în singurătatea ființei mele. Caut să mă împrietenesc cu umbra-mi. Dar umbra se plimbă fugară spre alte lumi. Mă fentează. Umbra mea dragă.

Mă doare-n plex. Și se frâng în mine suspine. Alerg în pădurile ascunse și tot ce vreau e să mă îmbrățișezi. Curat, calm, plăpând. Cu teama că dispărem. Ies din carapacea mea. Nu mă așteaptă nimeni și mă sperie că trebuie să mă învăț de una singură. Oare când se oprește totul? Când murim, ne trezim?

Make me a better person

Mă uit în oglindă și lovesc în virtual. Ah, de m-aș iubi! Cum era(m) când mă iubeam? Și când am ajuns aici, să mă urăsc atât de tare? Și de ce? Cu ce (mi-)am greși? Sau cui am greșit atât de tare? Câteodată am senzația că sunt un om atât de rău și urât că nimeni nu mă vrea. Că parcă-s așa… străină de toți.

asta scriam pe 20.04.

foto

învăț să iubesc