Intr-o perioada destul de sumbra, cu proteste, referendumuri, manipulari RTV si Antena 3 de-ti sta mintea-n loc, intr-o perioada in care toata lumea e foarte proasta si numai PSD si acolitii sunt foarte destepti, intr-o lume in care iti vine sa-ti dai palme singur cand citesti si vezi cate aberatii pot scorni anumite figuri politice, intr-o lume unde mamele, tatii, bunicii si rudele voteaza PSD pentru 100 de lei si se intorc impotriva odraslelor ciolosiste, intr-o lume in care jegurile de la antena spun adevarul si noi restul mintim si suntem idioti iohanisti, mama mea n-a votat PSD.
Si nu numai ca n-a votat PSD si a mers pe mana USR, dar la ultima discutie avuta mi-a spus foarte clar niste opinii care m-au umplut de mandrie. Nu, nu pentru ca o desconsider sau ii desconsider intelectul, ci pentru ca pentru o femeie nascuta intr-un sat de langa Onesti, plecata de una singura la 15 ani in Bucuresti, fara studii superioare si cu un salariu indecent pentru o carca de ani petrecuti in campul muncii, ar fi putut sa pice in plasa manipularilor televiziunilor si sa devina o fana infocata si spalata pe creier a PDS.
In schimb mama mea a ales sa asculte si alte opinii. Uau!
A spus ca se uita si la Antenta 3, se uita si la RTV, dar se uita si la Digi si la alte posturi de televiziune. Sora mea i-a instalat aplicatia Biziday si e la curent cu tot ce se intampla. A spus ca citeste si tot ce postam, dar ca mai presus de orice, are incredere in alegerea mea si a surorii mele, ca noi suntem noua generatie, care e la curent cu ce se intampla, intelegem mai bine decat ea si… pana la urma e vorba despre noi. Asa ca ultima data cand am fost in tara am discutat despre situatia politica din Romania, asa cum o vede si o intelege fiecare si am impartit ganduri si idei.
Din fericire pentru mine, am cazut de acord ca PSD nu mai este o solutie pentru Romania, asta daca a fost vreodata. A avut suficient timp la guvernare sa-si demonstreze capabilitatile si a cam dat chix de fiecare data. Si ca oricat de promitator este programul, cu siguranta in spate sunt alte decizii si alte interese si exista sanse foarte mari sa nu se intample nimic, de fapt.
Din fericire pentru mine mama nu se bucura la 100 de lei la pensie
100 de lei la pensie nu o incalzesc, daca stie ca noi avem foarte putine sanse de reusita intr-o tara corupta. 100 de lei la pensie nu o mai bucura daca stie ca, copiii ei pleaca in alte tari in cautarea unui trai mai bun. 100 de lei inseamna nimic intr-o tara unde se fura milioanele de euro.
Mama a ales sa creada in lupta noastra, chiar daca a zis ca are foarte putine sperante ca o sa se intample ceva pozitiv prea curand, isi doreste ca macar nepotii ei sa aiba sanse mai multe decat a avut ea sau decat am avut noi. Si daca poate ajuta, atunci ajuta.
Mama a spus si celorlalte rude sa fie atente la ce aleg copiii lor ca pana la urma este vorba mai mult despre ei. Cu o resemnare tipic romaneasca si un proverb ultra cunoscut, “noi ne-am trait traiul, ne-am mancat malaiul”, maica-mea indeamna oamenii din jurul ei sa plece urechea si la alte opinii, mai ales daca-s diferite de ale lor, sa asculte si alte stiri si abia apoi sa-si formeze o idee. Nu m-as fi asteptat vreodata sa fie o activista mica in ea, dar iata ca este. Si ma umple de bucurie.
Cand ma mut inapoi o sa o iau cu mine la proteste
Sa vada cu ochii ei cum primim sutici de lei de la Soros. O s-o conving sa ne luam si caini pana atunci desi eu sunt fan pisici, dar am auzit ca ele nu intra la plata. Facem business de familie si haz de necaz ca altfel ne ducem pe copca.
Lasand gluma la o parte, cand ma mut inapoi o iau la proteste ca sigur vor mai fi. Am iesit la aproape toate de pana acum si mama imi scria speriata sa am grija ca-s huligani, ca se lasa cu bataie (la unul de acum cativa ani s-a dat cu gaz si ne-au sechestrat intr-un bar, dar in rest se lasa cu pace), ca la televizor arata numai orori si sa nu cumva sa ajung in duba la jandarmi sau in vreun sant, in timp ce eu marsam alaturi de prieteni si ne strigam ofurile.
Scriu asta pentru a aduce un strop de speranta in randul celor care-s suparati pe parintii si rudele lor. Nu lasati garda jos. Discutati cu parintii vostri si rugati-i sa va asculte. Incercati sa nu va infuriati, cumva e nevoie sa intelegeti ca vin dintr-o lume foarte diferita de a noastra. Scriu asta pentru a va incuraja sa nu renuntati la batalia asta. Sunteti copiii parintilor vostri, n-ati fi fost astazi aici (militand pentru adevar si libertate) daca nu ar fi fost ei.
Va sustin de aici de departe!
Cu bine,
Foto: Dan Mihai Balanescu
No Comments