Am o perioadă horror. Dacă întorc capul în orice direcție, oamenii din jur au o perioadă horror. Vreau să dorm perioada asta sau s-o visez frumos. Știu, am fost pe val aproape toată vara, cu mici scăpări în tristeți bolnăvicioase de nu mă iubește, aoleo ce mă fac? Bine că le-am depășit pe astea și-am dat în altele.
A. zice să mergem la mare peste două săptămâni. Aș merge acum dacă m-aș teleporta și aș mânca nisip. Aș merge ieri.
Oare cum e să nu ai grija zilei de mâine? Să poți pleca oricând, oriunde. Să poți avea orice.
Nu pot să fiu în alt fel decât așa, vraiște. Nimic nu-mi iese. Am avut o sută de promisiuni și nu s-a concretizat niciuna. Aș boli toată ziua, dar nu am stare. Aș pleca pe străzi să caut să fac ceva, dar nu am stare. Aș scrie scenarii, dar nu am stare. M-aș uita la filme, dar nu pot. Aș dormi, dar nu pot. De mâncat nici nu mai zic…
Mă uit în gol. Fix. Nu-mi vine nicio idee. Sunt în blocaj.
Știu c-o să treacă și că poate asta compensează altele și că e o altă încercare, ceea ce mi se pare absolut aberant pentru că nu vreau să mă zbat și să mă chinui, vreau să am confortul minim în care pot să trăiesc, nu fericită, ci pe o linie de plutire.
Nu am împotriva cui să mă revolt, decât a mea.
Poate am ratat și acum sunt o luzăriță. Poate de fapt tot ce am considerat a fi succese sunt eșecuri. Poate faptul că am ales liber și am făcut ce mi-a convenit au fost greșeli, poate ar fi trebuit să rămân pe un drum anume și nu m-aș fi trezit aici. Poate regia, jurnalismul, despărțirile abrupte, trânta cu viața au fost doar bullshituri și nu am rămas decât o dezamăgire…
HugsLovePeace
>.<
6 Comments
Evergreen
23 August, 2011 at 7:05 pmMiha, merci tare de cuvinte… m-ai facut sa rosesc
Miha
23 August, 2011 at 7:01 pmMie imi place mult de tine ca esti asa fara masti , de vrun an de zile te “citesc” in fiecare zi. Si multe din “starile” tale le traiesc si eu.Aseara ajunsesem si eu la concluzia ca ar fi bine “sa-mi misc fundul” si ca tot ce (NU) mi se intampla se intampla din vina mea.
Ideea e ca oamenii idealisti(asa cum cred ca esti tu) sunt al naibii de frumosi dar si al naibii de complicati, nemultumiti si plini de asteptari inalte de la ei si ceilalti.De aici si dezamagirea..Si totusi daca nu ti s-ar intampla atatea “bullshituri” si n-ai fi atat de “vraiste” n-ai scrie atat de frumos !
Spor!
Evergreen
23 August, 2011 at 11:00 amIo mă uit la seriale. Merci :*
Mădă`
23 August, 2011 at 10:34 amurat urat.. Tips: Eu cand sunt asa pun un cantec pe repeat( am vazut ca iti place Adele, try it) si incep sa citesc bloguri la nimereala. Iar pana la sfarsit devin asa de prinsa in povesti incat uit de bullshitul meu. Si poate mai vine si o idee, doua folositoare. Take care Evergreen.
P.S.: Poate drumul ala era mai lame. So gandeste-te la toata distractia si amintirile frumoase. Something good camed out after all, right?
Evergreen
23 August, 2011 at 10:19 amHei, merci frumos… :) Sper să vină timpul meu
alaxandra
23 August, 2011 at 10:07 amTranta cu viata nu e niciodata bullshit.
Pari o persoana puternica si amuzanta, inteligenta si plina de vise frumoase. Si asta dupa ce ti-am citit cateva randuri. Ai multe de oferit, nu lasa praful si eventualele zgarieturi de la tranta sa te faca sa uiti asa ceva.
A, si sa nu uit. Ai multe de primit. E si asta important. :)
>:D<