noapte albă

Am avut o noapte aproape albă. Mai era puţin şi prindeam răsăritul printre betoane. Nu-mi amintesc de niciun răsărit anume din Bucureşti. Probabil că nu m-a fascinat niciunul până acum.

Am noroc că nu mă mai doare umărul. Înseamnă că o să fie o zi mai bună decât cea de ieri.

Am visat multe năzbâtii. Poate de aia m-am şi trezit zâmbind stupid. Şi cu chef nebun de mic dejun copios, cafea şi dezmierdări.

Noaptea cu bicla este superb. Am şi un fel de far ataşat. Când e pustiu e perfect. Când urlă taximetriştii şi beţivii (tot mai mulţi, se pare) capitalei parcă nu mai e aşa fun. Sper ca Rocco să mă ajute să fac picioare frumoase.

Detox day sucks pentru că am mereu un gol în stomac. Detox: legume şi fructe şi ceaiuri toată ziua. Şi ieri a fost o zi lungă… în curând o să ajung să urăsc nectarinele.

Avem o sărbătorită. Şi azi şi mâine aceeaşi gagică. E o norocoasă.

La mulţi ani, Copile!

Sorela mia a luat locul 31 din 45. Ceea ce e bine la nivelul la care s-a dezvoltat dansul hip hop în România. E bine că sunt acolo şi că au primit o importantă şi esenţială lecţie de viaţă: în America nu umblă câini cu covrigi şi nici Brad Pitt în curul gol.

Cam atât cu raportul vieţii mele din ultimele ore. Probabil că voi sunteţi pe la mări, prin Croaţii sau dormiţi după o noapte mai albă ca a mea. Atunci să vă distraţi!!!

>.<