One of those days

E una din zilele alea. Capul mi-e greu. Parca sta sa bubuie. Privirea e impaienjenita. Perspective negre. Ceva angoase. Am dat cu capul in zid de la prea multa euforie.

E una din zilele alea cand nimic nu functioneaza si trupul e trist si indurerat de parca a fost lovit cu bocanci butucanosi de armata. O stare de agitatie care la suprafata se manifesta printr-o privire usor confuza intr-un punct fix. E una din zilele alea cand mi-e ciuda si mi-e dor sa-mi mangaie cineva omolplatii si sa-mi sarute clavicula. Una din zilele alea cand am nevoie sa ma simt iubita si protejata.

Sinapse slabe. Reactii intarziate. Lipsa acuta de chef. Orice fel de chef. Orice.

Am vazut You’ll meet a tall dark stranger si m-a intristat cumplit. Mi-a lasat un gust amar pe care-l simt acutizat cand revad o imagine care ma bantuie de azi dimineata. O batrana obosita, s-a tarat aproape, trei pasi pana la o banca. S-a asezat. A rasuflat greoi. A privit ostenita in jur. Simplul “mers” a devenit pentru ea, povara. Batranetea e cumplita si mi-e frica de ea.

E una din zilele alea cand imi vine sa plang, dar nu plang, tocmai pentru ca stiu ca e doar una din zilele alea. Ca maine-mi va fi soare si zambet. Ca nu e cadere, e doar oboseala. Ca imi lipseste ceva, dar nu ceva existential.

E una din zilele alea in care recunosc rosind ca visez la un brat de flori de primavara, scrisori de la un admirator anonim, o poveste de dragoste romantica, un umar pe care sa-mi sprijin capul, un om in care sa ma incred total si in bratele caruia sa ma alint… E una din zilele alea cand recunosc ca-s o romantica incurabila si ca, de dragul supravietuirii intr-o lume aproape lipsita de romantism, tac si imi imaginez o altfel de iubire… din aia normala.

Imi doresc sa ma tii in brate. Atat.

HugsLovePeace
>.<