Povești inspirate din fapte reale și trăiri imaginare

panicăpanicăpanicăpanică…

Timpul s-a dus. Nu mai e. Și nu-l pot concretiza în nimic, acum.
Și-mi vine să suflu într-o pungă de carton până o iau creierii razna.
Luni începe sesiunea. Deci e mai și se termină școala. De tot. Din nou. Aoleo.
Mai am de montat la două filme și de filmat încă unul.
Munca e muncă și nu poate fi ignorată.
Timpul nu mă așteaptă, se duce. Unde vrea el. Se așează-n părul meu, pe chipul meu, pe gândurile mele.

Mă împart în multe direcții, dar niciodată complet.
Sunt fum.
Io vreau să stau într-un hamac și să beau bere.
Dar nu pot.
Câteodată am senzația că tot ce e in mine e egal cu nimic.
Am pix pe corp.


Am fugit din oraș. Din panică, panică, panică.
27 pe-o masă în Vamă.
Nisip în slip. Și-n sutien. Și-n ochi.

Poze la Sovata. Tolănit la soare. Drum cu nori pufoși.
Noi doi. Uau. Ce bine-mi e. Când s-a întâmplat așa?
Cum am devenit doi pe un drum?

Dor de fugă. Sunt o lașă.

Mă întrebi ce dracului fac?
Nimic. Dilat timpul ca o gumă de mestecat fără gust. Îl întind ca pe elasticul din fața blocului.
Nu fac nimic și fac prea multe.
Se termină. Iar.

O să-mi lipsești, căci te-am iubit.

Foto
HugsLovePeace
>.<

 


You Might Also Like

1 Comment

  • Reply
    Sebi
    12 May, 2012 at 3:33 pm

    La postul tau se poate dedica si o melodie ce are aceleasi titlu, referitor la panica e doar un sentiment ce vine din interior daca esti o fire pacifista sau incerci eu sunt de parere ca te poti elibera usor de aceasta problema.

  • Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.