pilde

Din categoria “nu mă întreba cum şi de ce şi nu mă pune să-ţi explic”:

dacă ochii  sunt uscaţi asta nu înseamnă că sufletul nu plînge;

cu cît cunoşti pe cineva cu atît ar trebui să-l iubeşti mai mult;

iubeşte-mă mai puţin, dar pentru mai mult timp;

viaţa este o minciună frumoasă;

cine o să-i sape mormîntul ultimului om de pe pămînt?

timpul este individual şi se cuantifică în funcţie de memoriile fiecăruia:

greşeala număru 1: confundarea lui;

greşeala numărul 2: generalizarea lui;

greşeala numărul 3: aplicarea după regula crescătoare;

7 la mine nu este egal cu 7 la tine, deşi pare… este inegal în intensitate.

acestea fiind spuse cred că soarele meu începe să prindă contur şi am tras atîta aer în piept încît pot să suflu departe toţi norii.

oamenii nu se schimbă. e o lege nescrisă a neîncrederii. eu cred că pot să-şi îmbunătăţească defectele. că da, se poate urca la un nivel de defect mai puţin evident. oamenii sunt răi. o premisă a firescului cu care ne-am obişnuit să trăim. oamenii nu pot iubi pentru totdeauna. eu cred că pot. ţine de construcţia şi de temerile fiecăruia. oamenii nu sunt monogami, dar nici nu-s bigami. prietenia e o iluzie, ţine de nevoie. eu zic că ţine de sentimente. căsătoria e o tîmpenie. aici… nu ştiu ce să zic pentru că nu ştiu sună natural.

oa-me-nii.

vreau să fiu o miserupistă. să-mi fumez nervii la pipa păcii. să nu mai pun întrebări tîmpite la ore inoportune. şi pot!