Stăm și filosofăm asupra vieții. Discutăm fericirea, uneori încercăm s-o definim. Suntem predispuși despicării firului. Pierdem esențialul. Uităm să trăim. Uităm cum se simte.
Încep să-mi trăiesc viața. Sper să învăț s-o iau de la capăt. Sper ca zâmbetul să-și găsească căminul înapoi pe buzele mele. Sper să-mi fii aproape.
Azi am văzut cea mai frumoasă stea. A căzut lăsând în urmă amintirea frumuseții sale. S-a pierdut în neant, poate gustând o clipă din fericirea zborului. Mi-am pus o dorință. O împărtășesc aici.
Să trăiesc!
10 Comments
evergreen
15 August, 2006 at 4:08 amsa speram! a inceput…
etiquette
13 August, 2006 at 12:39 pmnu trebuie sa uiti trecutul, trebuie doar sa-l accepti. in felul asta vei putea merge mai departe
zambeste, uite ce zi frumoasa…
etiquette
13 August, 2006 at 4:29 amam inteles topicul initial, insa am pomenit de trecut pentru ca, impreuna cu gladiola, ai mutat discutia in aceasta zona
nu mai fi trista, e o pierdere de timp
iti doresc sa ti se implineasca dorinta :)
evergreen
13 August, 2006 at 4:21 aminsemnarea asta se lega strict de felul meu de a uita cum sa traiesc…se pare ca viata iti face unele surprize, oricum e greu s-o iau de la inceput sa nu mai disec ci sa simt…inn fine, long story and no time to waste…mercy pt sustinere…
evergreen
13 August, 2006 at 4:06 amok :)
Subiectiv
13 August, 2006 at 2:55 ameu nu am avut curajul sa ies si sa privesc stele cazatoare. mi-a fost frica sa imi pun dorinte. dorintele mele ramin intotdeauna la stadiul de… dorinte. :-<
nu stiu… poate mi-e pur si simplu frica de ele, ca or sa se indeplineasca. si totusi… nici eu nu stiu…. :-?
yeah, i’m sad too
shalala
12 August, 2006 at 11:53 am“(…) viata nu trebuie cautata in spatele unui singur chip, nici nu trebuie abandonata dupa ce prima aruncare a zarurilor te-a facut sa pierzi, ci, ajutati numai de neindestulatoarele noastre puteri, cu mainile goale, cu sufletele pustiite, stiind ca e zadarnic, ca ne vom izbi iarasi fara scapare de inima neinduratoare a cetatii, viata trebuie dusa mai departe. si din nou de la capat, porniti iar inspre larguri, pe-al marii adanc, nestrabatut, sarat, ce unul altuia mereu vrea sa ne smulga.”- dintr-o carte frumoasa de care mi-ati amintit:P
sa traiesti frumos!:)
gladiola
12 August, 2006 at 11:22 amnu imi place ca esti trista :(
hai capu sus
va fi ok…orice ar fi
evergreen
12 August, 2006 at 11:17 amnu stiu…probabil nu as avea atata curaj sa “uit” totul, dar incerc…
gladiola
12 August, 2006 at 11:15 ama cazut si la mine o stea
stau pe balcon ascult Chopin si sunt a naibii de trista
si a cazut o stea
imi vine si mie cateodata sa o iau dracului d ela inceput
sa imi caut un drum nou
dar evergreen ce facem cu ce am trait si am simtit pana acum?
avortam pur si simplu?