Povești inspirate din fapte reale și trăiri imaginare

Ploaie de stele

Stăm și filosofăm asupra vieții. Discutăm fericirea, uneori încercăm s-o definim. Suntem predispuși despicării firului. Pierdem esențialul. Uităm să trăim. Uităm cum se simte.

Încep să-mi trăiesc viața. Sper să învăț s-o iau de la capăt. Sper ca zâmbetul să-și găsească căminul înapoi pe buzele mele. Sper să-mi fii aproape.

Azi am văzut cea mai frumoasă stea. A căzut lăsând în urmă amintirea frumuseții sale. S-a pierdut în neant, poate gustând o clipă din fericirea zborului. Mi-am pus o dorință. O împărtășesc aici.

Să trăiesc!

You Might Also Like

10 Comments

  • Reply
    evergreen
    15 August, 2006 at 4:08 am

    sa speram! a inceput…

  • Reply
    etiquette
    13 August, 2006 at 12:39 pm

    nu trebuie sa uiti trecutul, trebuie doar sa-l accepti. in felul asta vei putea merge mai departe

    zambeste, uite ce zi frumoasa…

  • Reply
    etiquette
    13 August, 2006 at 4:29 am

    am inteles topicul initial, insa am pomenit de trecut pentru ca, impreuna cu gladiola, ai mutat discutia in aceasta zona

    nu mai fi trista, e o pierdere de timp

    iti doresc sa ti se implineasca dorinta :)

  • Reply
    evergreen
    13 August, 2006 at 4:21 am

    insemnarea asta se lega strict de felul meu de a uita cum sa traiesc…se pare ca viata iti face unele surprize, oricum e greu s-o iau de la inceput sa nu mai disec ci sa simt…inn fine, long story and no time to waste…mercy pt sustinere…

  • Reply
    evergreen
    13 August, 2006 at 4:06 am

    ok :)

  • Reply
    Subiectiv
    13 August, 2006 at 2:55 am

    eu nu am avut curajul sa ies si sa privesc stele cazatoare. mi-a fost frica sa imi pun dorinte. dorintele mele ramin intotdeauna la stadiul de… dorinte. :-<
    nu stiu… poate mi-e pur si simplu frica de ele, ca or sa se indeplineasca. si totusi… nici eu nu stiu…. :-?
    yeah, i’m sad too

  • Reply
    shalala
    12 August, 2006 at 11:53 am

    “(…) viata nu trebuie cautata in spatele unui singur chip, nici nu trebuie abandonata dupa ce prima aruncare a zarurilor te-a facut sa pierzi, ci, ajutati numai de neindestulatoarele noastre puteri, cu mainile goale, cu sufletele pustiite, stiind ca e zadarnic, ca ne vom izbi iarasi fara scapare de inima neinduratoare a cetatii, viata trebuie dusa mai departe. si din nou de la capat, porniti iar inspre larguri, pe-al marii adanc, nestrabatut, sarat, ce unul altuia mereu vrea sa ne smulga.”- dintr-o carte frumoasa de care mi-ati amintit:P
    sa traiesti frumos!:)

  • Reply
    gladiola
    12 August, 2006 at 11:22 am

    nu imi place ca esti trista :(
    hai capu sus
    va fi ok…orice ar fi

  • Reply
    evergreen
    12 August, 2006 at 11:17 am

    nu stiu…probabil nu as avea atata curaj sa “uit” totul, dar incerc…

  • Reply
    gladiola
    12 August, 2006 at 11:15 am

    a cazut si la mine o stea
    stau pe balcon ascult Chopin si sunt a naibii de trista
    si a cazut o stea
    imi vine si mie cateodata sa o iau dracului d ela inceput
    sa imi caut un drum nou
    dar evergreen ce facem cu ce am trait si am simtit pana acum?
    avortam pur si simplu?

  • Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.