Confesiuni

Poate menirea ta e sa-i ajuti pe ceilalti…

Am vazut Baraka si am plutit deodata cu imaginile (draft din 25 decembrie 2013)
Mi-au zburat gandurile-n norii oplimbati de vant, in razele de soare impletite pe trupuri adormite, in copacii ce fosnesc vesti de primavara, in fulgi care danseaza cu gratie peste chipuri, in ploi calde de mai.

Mi-a spus cineva zilele trecute: asa ti-ai propus tu,  sa ajuti pe toata lumea.
Nu m-am gandit niciodata serios la asta… am decis de cele mai multe ori bazata pe impuls, n-am analizat aceasta optiune, gesturile-mi vin natural, surprizele apar de la sine.
Mi-a spus o draga mie ca am niste calitati aparte, ca sunt atenta la dorintele celorlalti, ca tin minte, ca imi ies toate planurile legate de oamenii pe care-i iubesc, ca ii surprind, ii motivez, ii aduc impreuna, dar mai ales ca am in gena sa am grija de ceilalti.
Am schimbat sloganul blogului. Am avut multe, de la blog de cafea, pana la pentru ca suntem liberi, fluturii sunt liberi, din ungherele mintii, buzunare cu fluturi etc. Astazi se numeste making a difference. Pentru ca mi-am dat seama ca asta incerc sa fac. Sa fiu altfel, nu pentru ca vreau sa demonstrez ceva, ci pentru ca doar asa pot contribui la lumea ideala la care sper. Pentru ca doar asa pot creste, pot deschide porti inchise cu mii de lacate, pot face oamenii sa zambeasca. Nu vreau tiparele celorlalti, nici destinele oamenilor care ma fascineaza sau la care tanjesc. Mi-l port pe-al meu si mi-e tare drag, cu toate nevrozele si angoasele adunate…

blog irule evergreen ganduri

Making a difference

Nu stiu daca am fost nascuta sa aduc binele, nu stiu daca exista o menire sau e doar o teorie pe care o trecem in experiente pentru a capata un sens. Nu stiu daca acest lucru cu menirea este doar un concept romantic, dar zi de zi incerc sa lucrez cu mine si sa gasesc ceva care sa ma faca sa zambesc. Pentru ca vreau sa fac oamenii fericiti, dar pentru asta am nevoie sa fiu eu fericita. Si pentru asta caut sa gasesc o lumina-n interior.

Lucrul care ma face sa zambesc azi – faptul ca am inteles ca oamenii din jur sunt liberi si am ajuns sa-i iubesc asa, pur si simplu, fara sa le cer ceva inapoi.

Cu bine,
Evergreen

Foto

You Might Also Like

No Comments

    Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.