Secvente

Postare ca-n viaţă, nu ca-n filme

În filme e aşa: ea – se desparte, suferă, dansează pe mese, aleargă mult în parc şi rezistă fără să-şi scuipe ficatul, se trezeşte cu ruj pe buze şi părul ondulat, nu îi cresc sprâncenele, mereu epilată şi gata de one night stand-uri, nu are mahmureli, şi dacă are, oricum este superbă. Ea, o femeie la 30 de ani nu ştim ce munceşte, dar stă în ditamai căsoaca, găteşte şi spală vase, iese în oraş. Ea… e bine.

În viaţă e aşa: ea – nimic adevărat din cele de mai sus, mahmureala e ca o moarte, e apropierea de moarte, e durerea cruntă-n corp şi în cap, somnul cu capul pe budă, pe preşul bleu din baie, bocetul şi testamentul plus promisiunea nu mai beau niciodată.

Mă rog, postarea nu e despre viaţa nu e ca-n filme, e de doişpe ori mai căcăcioasă şi se derulează altfel, ci despre viaţa mea şi universul meu, cel mai important de pe planetă, desigur.

Am o groază de prieteni-amici-cunoştinţe. Am realizat asta când am păşit în Control în seara asta şi am salutat multă lume. Lume bună, lume fină. O parte din lumea asta e pe net, e pe blog, mă rog, cam ştie cu se se mănâncă evergreen. Booon.

Ca o paranteză, efectul secundar al primăverii este: răsăritul oamenilor + cocalarilor cu tot cu plozi – un demăţ în oraşul ăsta umplut de urlete şi chiţăieli. Celălalt efect: ieşitul la terase. În această seară de luni, oraşul era semi-plin, oamenii forfoteau prin centru, beau o bere-două, motivaţionale de luni… plus tipii absolut superbi care zici că i-a născut pământul: salutări tipului cu fes din faţă de la Paul, tipului cu coc şi ochi albaştri de căra un trepied la Universitate, brunetului cu chitară, bărboşilor din Control…

Lumea mă vede. Ce mai zici, ce mai faci? Cum e cu viaţa, cum e cu iubirea? Eu, sinceră ca o floare de mai, mărturisesc că-s singură. N-am găsit omul, doar teasere, doar nepotriveli, dar nu mă plâng, că e frumoasă viaţa asta, mă rog, cât e să fie…

Ei, dragii de ei, zic: cum mă, o fată aşa ca tine? Deşteaptă, artistă-n cap, semi-hipsteriţă cu blog şi activă pă net, n-ai găsit tu pe cineva? Eu, la fel de naivă, spun că nu. Uluitor! Senzaţional! Oamenii dau din cap a negaţie-dezamăgire-asta moare fată bătrână şi merg mai departe. La revedere şi-un praz verde.

Însă vin şi vă zic. Măi, voi în loc să mă criticaţi blând că n-am găsit prinţul, nu mai bine-mi faceţi cunoştinţă cu prietenii voştri singuri, frumoşi şi deştepţi? Eu poate-s inaptă în a-i descoperi, iar voi, voi aveţi privirea aia obiectivă. Decât să judecaţi, mai bine ajutaţi la găsirea fericirii evergreeneşti. Plus că eu am prietene. Multe. Frumoase, deştepte, energice, cu suflet tânăr :)), cu zvâc… facem o combinaţie de sezon.

Eh

You Might Also Like

8 Comments

  • Reply
    Ro
    14 March, 2015 at 1:10 am

    Pai nuuuu, in lume nu esti ok decat daca ai pe cineva, de ca si cum sunt la magazin ei, aceia, “the one”sii, dar nu te-ai obosit sa cauti tu. Ca daca te-ai ocupat sa fii desteapta hipsterita cu blog probabil nu te-ai dus la magazin. Ca ei sunt peste tot daca te iei dupa “negatia-dezamagirea” lor.
    La mine au fost mai naspa. Imi ziceau de mica “eee, o sa fie nevoie sa inveti sa gatesti, lasa ca vezi tu ca altfel nu o sa te mariti”, “cand iti gasesti unu’ o sa te dai pe brazda”(desi nu stiu de ce nu eram deja?!) si the loveliest of them all “la cat comentezi tu si cate idei nebune ai nu stiu cine te ia” :) Cica erau glume bre, doar ca s-au lipit de mine (si prin urmare mult timp si inca si acuma mai cred ca sunt “foarte dificila”). Si am plecat din tara si-am mai scapat de atotstiutor-itatea lor. Cand vin acasa iar ma intreaba “cum nu ti-ai gasit pe nimeni?!”. Am ras aproape cu lacrimi la postul tau, radeam noaptea singura in camera, sper ca nu am trezit vecinele. Nici ele nu au pe nimeni desi sunt fete ok care stiu si sa gateasca si sunt destepte :)

  • Reply
    Azull
    18 March, 2014 at 9:32 am

    Cu frati mai mici cu par ondulat si brunet si cu barba, muhaahah.

  • Reply
    Evergreen
    18 March, 2014 at 8:03 am

    Hahah. A inceput petitul. Eu nu caut o relatie stabila sau serioasa, eu cat sa vad oameni, sa-i cunosc
    Cat despre prietenele mele, crede’ma, sunt obisnuite :))

  • Reply
    boemul
    18 March, 2014 at 6:56 am

    am un singur prieten neînsurat, dacă vrei îl întreb. 33 de ani, IT-ist, îi place să călătorească, e genul care caută o relaţie stabilă.
    nu cer să-mi prezinţi vreo prietenă în schimb, n-aş vrea să ajungă să te urască :)

    • Reply
      nanuc666
      20 March, 2014 at 6:35 am

      Vrem sa stim mai multe…poate mai sunt si altele interesate…:)))) Prea imi suna cunoscuta “prezentarea”…:)))

      • Reply
        boemul
        21 March, 2014 at 8:12 am

        OK, îl cheamă Adrian, e blond cu ochi albaştri, pe la 1.75, nu fumează, nu bea prea mult.
        chiar, nu ştiu cum de-am ajuns prieteni :)

        • Reply
          Evergreen
          21 March, 2014 at 8:29 am

          Hahahahah :) Nu bea prea mult. Foarte misto asta! Pai, nu stiu cum se peteste… Imi plac ochii albastri.

          • lorelei34
            21 March, 2014 at 4:09 pm

            Vezi…am aflat deja o gramada. Mai departe…it’s your decision!!!:))))

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.