Primele cuvinte au venit de la Ivona din Suedia

“Am citit cu mare interes postul de astazi si cu sufletul asa, putin cam rupt in bucatele, iti voi scrie.

Dupa o luna de stat in Suedia, unde eu nu am intalnit o conceptie sau o idee despre nationalitatea romana , a venit si vremea sa mi se clatine inima si sa ma intreb: e bine cui apartin? In cadrul unei schimbari de garda la palatul regal , norocul, ghinionul sau poate sansa mea de a-mi clati gandurile a fost sa stau langa un grup de romani. Intamplator m-am asezat pana mi-am dat seama ca da, sunt de-ai mei.

Dupa vreo 30 de zile de stat si auzit doar vreo trei voci ce stiau sa aduca acele cadente care puteau vindeca orice, cu limba mea, cu limba noastra, mi-a bucurat inima mult cand am auzit in jurul meu vorbindu-se romaneste. I-am salutat cu respect intrebandu-i cum e in vacanta. Un raspuns plin de atata aroganta si atat prost gust, de cand sunt aici, eu nu am mai primit.

In schimb, pot sa spun ca orice informatie as fi cerut, oricui as fi cerut, si am intalnit de la olandezi, estonieni, sarbi si multi suedezi, toti mi-au raspuns cu atata caldura incat conversatia noastra se termina dupa cel putin cinci minute. Am ajuns asadar la pasul de a ma intreba: eu traiesc in Romania sau oamenii ca ei ma traiesc pe mine?

Cu multa consideratie asupra faptului ca aceste cuvinte ale mele isi primesc ‘penita’ si ‘foaia’ pentru a fi imbratisate de ele,

Ivona”

Ivona wrote first. She lives in Sweden. Please use google translate untill I have time to translate her letter in English.
Thank you Ivona! You rule!