Pam param!
M-a făcut mama poetă.
Bă Rox avem o vârstă și uită-te la noi cum o ardem. Da bă, da. Suntem prea tari. Am deschis și am închis B52 cu dansuri epuizante pe prodigy și sărituri incontrolabile pe drum and basse-uri. Da bă, uită-te la noi, o ardem așa cum ar fi trebuit s-o ardă și ai noștri. Sau poate că nu.
Mi-au răsunat în cap cuvintele și onomatopeele pe care le-ai scos la ceas târziu în noapte: hahahaaaa, ți-am luat toți prietenii, ha ha haaaaa. Mi-au păcănit urechile și mi-au tremurat dejtele pe taste, voiam să te înjur, voiam să îți scriu ca o suferindă dintr-o tragedie antică. Dar m-am uitat în jurul meu și în fața mea erau ei, prietenii mei, ăia care mi-au rămas și cu care fac înconjurul globului cu ochii închiși. Și ăia noi care au venit și care au știut să-mi țină de cald și să-mi mângâie fruntea încruntată. Deci da, mi-ai luat niște oameni, aici nu te contrazic. 1-0 pentru tine, ar spune unii, eu zic că e win win.
Azi am vorbit cu bunica la telefon. Îndură cu greu nămeții, dar are o grijă: nepoată-sa rămâne fată bătrână. M-a întrebat dacă am de gând să mă mărit în vară, că așa spuneam la un moment dat. Uau, nu-mi amintesc. După care a ținut să-mi reamintească promisiunea că-i fac 5 strănepoți, Doamne, dar chiar iubeam plozii. Ea se mulțumește cu vreo doi, dacă se poate. I-am zis că n-am cu cine și a zis că nu-s nici din paie și nici din lut, deci s-o găsi cineva să mă ia și pe mine. I-am zis că momentan n-am de gând, ea a zis că moare până mă decid eu și că doar nu am de gând să aștept să fac 30 de ani, care apropo, se apropie cam repede, eu am zis că mai am de copilărit și ea a râs de imaturitatea mea. Și în rest, discuții despre vreme și viscol.
Somon afumat. Miam. Costum de baie granny pentru mers la bazin. Cască. Înghețată. Cireșe congelate. Chestie de lemn pentru masaj. Unt de corp cu vanilie. Blugi care fac fundul să pară rotund și bombat. Bluze marinărești picate pe umerii goi. O altă săptămână de detox – planuri, pofte, nevoi.
Vorbim mult la telefon. O să-mi cadă urechile.
Nu-mi plac oamenii proști. Nu pot sta lângă un om prost, mă ia cu mâncărimi. Nu-mi plac bărbații, mai ales ăia cu mintea coaptă, care se comportă ca niște puști frustrați, încântați de-un futut într-o budă. Nu-i suport în preajma mea și nici în preajma prietenelor mele. Dar ăștia zici că au lipici. Nu-mi plac femeile proaste devenite preș. Pur și simplu simt cum mă furnică-n creier.
Dar mai presus de prostie, nu suport oamenii orbi. Ăia care nici măcar precum calul nu văd, ci preferă să nu vadă nimic. Incapabilii să se pună în papucii celuilalt măcar pentru o secundă, incapabilii să-și asume niște alegeri, incapabilii care trăiesc în propria lume cu riscul de a da șuturi în cur tocmai celor care nu le merită. Tot ăia le încasează gratuit pe motiv de iubire. La fel de oarbă.
Îmi place să fumez. Și să stau la bere. Și să socializez. Și să cunosc oamenii și oamenii să nu mă cunoască. Îmi place să pierd vremea, e cel mai bun mod de-a învăța ceva.
Sunt om mare. Cu minte la cap.
Și chef s-o ard ca la 16 ani, dar cu mica diferență de 10 ani de viață trecută prin minte și cord.
Accept valentines day. O s-o petrec cu iubita mea. Cu filme și vin. Și probabil niște ciocolată. Accept ca oamenii să se poarte cum vor în ziua asta, accept maldărele de inimioare prezente pe tarabe. Și accept și mărțișoarele-kitsch care-mi vor răni retina. Accept gheața, frigul, înghesuiala, aurolacii care împut autobuzele care și-așa vin rar, ceaiul verde fără zahăr, cântarul stricat, berea neagră, țigările lungi. Dar nu accept să-mi pună cineva talpa pe cap. Niciodată!
HugsLovePeace
>.<
No Comments