Urban

Sapte piese triste pe care sa plangi linistit(a) toamna asta

Stiu, inca e vara, inca se merge la mare si se danseaza pana dimineata, inca se iese in tricou si pantaloni scurti (daca nu locuiti in UK), dar zic sa ne pregatim si pentru sezonul mai calm si mai… trist.

Incepem playlistul cu o piesa pe care am bocit de foarte multe ori de-a lungul timpului si care inca ma emotioneaza. Priviti-l pe acest Iisus contemporan care plange cu lacrimi adevarate, care sufera ca un copil abandonat in ploaie. Doamnelor si domnilor, RY X:

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=vwNceY7YkLk[/youtube]

Revelatia verii pentru cei care nu sunt initiati in tainele muzicii este LP, aceasta figura extraordinara ale carei piese le ascult pe repeat de cand am descoperit-o. Ii gasiti EP-ul Death Valley pe site. Stiu, Lost este mult mai la moda, dar pe mine m-a atins mai mult asta. Poate si pentru ca am auzit-o in ultimul episod din Orange is The New Black si s-a terminat destul de abrupt, dar misto. Pentru LP am tot felul de mixed feelings. Dar nu conteaza asta, conteaza ca daca vrei sa dai o boceala originala, cu strigaturi, aceasta melodie poate fi pe fundal.

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=o6SprGmHTy4[/youtube]

In ordinea numerelor de pe tricou, nu puteam sa-l las deoparte pe Paolo Nutini, acest crai care ma imbata cu tristete de fiecare data cand ascult Iron Sky sau Let Me Down Easy. Dar pentru ca pe Iron Sky am plans mai mult, o s-o aleg pe asta. Plus ca il are pe Charlie Chaplin.

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=WoCSeIY0xdo[/youtube]

Pentru momentul in care ati ajuns la o epuizare emotionala cat de cat intensa si aproape ati ramas fara servetele si fara vin, am pregatit o piesa veche, dar inca foarte trista. Va invit sa ascultati London Grammar cu Interlude.

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=-gB4iD6H7XI[/youtube]

Desi nu a cantat-o cand a avut concert in Bucuresti, Chet Faker ramane unul dintre preferatii mei intr-ale tristetii. L-am abandonat pe Damien Rice pentru el si i-am adoptat cantecele ca bocetele de priveghi. Pe asta am plans mai cu patos cand credeam ca nu  mai gasesc niciodata pe cineva de iubit. Sau cand eram la PMS. Oricum, Faker merita o lacrima.

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=lGKNKf7ebDQ[/youtube]

James Blake este un tip foarte cool. Stiu ca Limit of Your Love a fost piesa de rezistenta si imi amintesc foarte clar de momentul in care eram in club si pe la 4 dimineata m-a busit plansul. Nu mai stiu daca era toamna. Era frig. Intre timp a aparut un prieten,  baut si el, care neintelegand ce dracului am patit, a decis sa ma ia in brate si sa ma lase sa-mi trag mucii linistita.  Am bifat-o si pe asta. Totusi, aleg Retrograde pentru playlist-ul cu muzica trista de toamna. E mai deep.

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=6p6PcFFUm5I[/youtube]

O sa inchei in glorie cu o alta mica (mare) obsesie a mea. Apparat cu piesa Goodbye. Chiar daca la Electric Castle a pus doar bubuieli si piuieli, am ramas fidela acestui artist. Goodbye avea pe Youtube un montaj misto dintr-un film alb-negru, dar vad ca a disparut. Asa ca va trebui sa ne multumim cu ce am gasit. Oda perioadelor gri!

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=JPPE9jVtqmU[/youtube]

Auditie placuta! Si multa grija sa nu faceti rani din alea nasoale la nas.
Cu bine,
Evergreen

Foto: Dragoi George


You Might Also Like

No Comments

    Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.