Sometimes I really have the feeling that the end of the world it’s the best thing that can happen to us

Ploaia e acidă. Aerul intoxicat. Planeta tristă. Mâncarea bolnavă. Animalele artificiale.
Sufletul putrezit. Mintea animalică.
Oamenii se omoară în numele religiei. Arta manipulează.
Iubirea e doar un pretext.
Lăcomia e în floare. A ține post e un trend. A fi creștin e la modă. Dumnezeu se tatuează pe piept.

Curcubeul are o explicație științifică. Prima zi de școală e cu check-in pe facebook.
Uniforma e semn anarhic. Democrația ne face din poignet.
Oamenii pun recompensă pentru a ucide un alt om.
Cu bomba la purtător. Tânjim după putere.
Visăm la poveștile de pe marile ecrane. Trăim realitatea imaginată de alții.

Smerenie vs frică

Vindecarea vine din interior. Interiorul e bleg. Șade în stare latentă.
Cere și ți se va da. Cui? Cu atâtea teorii ale conspirației preferi să taci.
Omul ființă supremă. El face legile, el le încalcă.
El te naște. El te omoară.

Nu sunt numele meu și nici numărul dat la naștere.
Nu-s școlile la care am fost, cărțile citite, carnetul de note, fiica cuiva, iubita cuiva.
Nu-s corpul ăsta. Nu-s unealta minții mele.

Merg pe o singură alee. Împrejmuită de castani. Goi.
E pustiu în jurul meu. Mă simt în siguranță singură.
Oamenii pleacă. Îi las să plece cât mai departe de mine.
Nu înseamnă că ce a fost frumos între noi se va șterge.

Port pe aripa stângă toate tristețile vieții.
Și pe cea dreaptă toate clipele fericite.
Trăiesc în egal.

 

Sunt un fluture al mării.

 

Music
Foto: Jan Saudek