Secvente

Stop, a fost OK, dar mai vreau o dubla, va rog

Play

Uneori, cand ma simt foarte coplesita de tot, cand adorm foarte greu sau deloc, cand am niste noduri gigantice fix in gat, imi doresc ca cineva sa bata foarte tare o clacheta si sa aud o voce: “Stop!”. Apoi sa pun pasul in afara platoului si totul sa fie foarte usor. Si foarte simplu.

Uneori as vrea sa-mi inmaneze cineva scenariul vietii mele si sa repet inainte, sa stiu textul, sa stiu contextul si sa pot s-o dau foarte bine, poate chiar din prima. Dar lucrurile nu functioneaza asa. Cel putin nu la mine. In viata mea nici vocea interioara nu poate sa strige, “stop, sa mai dam una!”. Pana si ea stie ca sunt foarte putine ocazii in care pot repeta o secventa.

Exista situatii in viata cand te trezesti in mijlocul unei hore. Si cumva trebuie sa te prinzi, ca daca nu te prinzi esti nasol. Si te prinzi, dar nu intelegi ritm, nu intelegi dinamica, nu intelegi cum functioneaza miscarile. Nimeni n-are rabdare sa stea sa-ti explice, ori nimeni nu intelege, de fapt, cum functioneaza mecanismul. Ai foarte putine sanse de reusita. Deci esuezi.

Exista zile, fix ca asta, cand as vrea sa am puteri magice si sa ma teleportez pe o insula. Insorita. Fara telefon, fara nimic si fara nimeni. Sa stau sa-mi coc emotiile, sa stau sa-mi dreg vocea, sa-mi asez cuvintele. Sa ma pregatesc pentru hora, cum s-ar zice.

Lucrurile devin complexe si complicate, nu mai au cap, nu mai au nici coada. Totul merge anapoda. Canalele de comunicare sunt pline de mizerii.

Canalele de comunicare intre oameni sunt murdare

sunt anumite situatii care declanseaza-n mine o fiara. Cu toata terapia, cu toate dialogurile interioare, cand cineva a apasat butonul, se dezlantuie iadul. trece intensitatea emotiei. si raman niste rani. si se inchid cu timpul. dar nu vom mai fi niciodata la fel. 


mi-e foarte frica de tot ce inseamna asta. mi-e foarte teama ca-s nepregatita si ca in curand o sa dau gres. mi-e foarte dor de duca.

iubirea are foarte multe limite
si de foarte multe ori nu este indeajuns
de foarte multe ori avem nevoie sa imbratisam gunoiul personal, ca mai apoi sa iesim la suprafata


m-am incapatat sa fac din ianuarie asta mai bun decat in alti ani
m-am incapatanat sa nu iau in seama tristetea
mi-am zis ca de data asta ma descurc
aparent, mai am de lucrat in directia asta


stop. sa ne oprim putin. mai vreau o dubla. daca se poate de dinainte sa ma nasc.
poti sa te opresti din a ma iubi
inteleg ca nu e usor.
n-a fost niciodata simplu cu mine.

.

Cover: Tarkovsky
Photo: Jan Saudek

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply
    Ana
    16 January, 2017 at 6:27 pm

    Am fix acelasi feeling in perioada asta…si insula aia insorita e tentanta,dar departe…

    • Reply
      Evergreen
      18 January, 2017 at 5:25 pm

      Eu incerc sa mi-o fac in capul meu.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.