Secvente

Suflet asmatic. Îți scriu în gând până gândul dispare. De început de toamnă

Au rămas în draft zeci de gânduri. Le-am suspendat în virtual. Și-au murit cu fiecare răsărit de soare.

După ce a dispărut mirajul relației stabile. După ce omul cu care credeam c-o să-mi petrec restul vieții a încuiat ușa în urma mea. După ce m-am trezit că dorm pe-un urs de pluș. După ce m-am îndrăgostit, dezîndrăgostit de am uitat cum mă cheamă. După ce m-am suspendat și-am trăit din inerție. După revolte și nopți nedormite, băute și baruri cutreierate, căutări de suflete pereche. După încrâncenare, disperare, ură, negare, desfătare a venit și liniștea.

După ce am dat tot ce-am avut, am zis că e timpul să iau înapoi. În mine s-a zbătut întodeauna femme fatale wannabe-ul și femme in love no matter what-ul. N-a câștigat niciuna. După ce îndrăgostitul s-a transformat în provocări.
După ce am zis că bat soarta la fund și că pot să mă fofilez când vine vorba de iubire.
După ce am alergat după himere, am urcat pe piedestal și-am dat jos, după ce am plâns în fața unei oglinzi care nu-mi mai spunea nimic, a venit și calmul.

După ce m-am perindat prin brațele și visele altora. După ce am tânjit la altceva decât am avut.
După ce am suferit că toți merg înainte în afara mea. După ce m-am dezbrăcat de toate principiile adunate cu sârguință de-a lungul vremii.
După ce am tăcut speriată și am urlat a frică. După toate astea azi ridic privirea din pământ și zâmbesc.

Fiecare om se trezește la un moment dat că nu știe cine e, că valorile lui nu corespund cu sistemul propriu, că a preluat de la alții ce a crezut că-i al lui.

Și fiecare om trăiește zbuciumul minciunii. Fiecare om are un suflet tulburat și se sperie de tot ce ar putea să-l scoată din zona de confort. Și fiecare om s-a trezit la un moment dat singur, singur cuc într-o lume plină și agitată.

Singurătatea macină sufletele ca o carie. Relațiile se dezvoltă ca plombe, contracte pe termen definit. Alegi să fii cu cineva, decât să fii singur. De teama că nu te descurci. De teama că eșuezi, deși poți foarte bine să eșuezi și-n doi.

Ne reconfigurăm o dată la o perioadă de timp. Și dacă avem curaj învățăm să ne și vindecăm de cine-am fost.

Au dispărut din viața mea chipuri pe care le credeam ale mele. Au dispărut oamenii care credeam că-mi aparțin. Dar nimic nu e al meu. Nimic n-a fost. Nimic nu va fi.

Începe o altă toamnă fără tine. Sper să fie ultima.

LoveHugsPeace
>.<

Foto 

You Might Also Like

No Comments

    Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.