E efectul salcâmilor. E efectul de mai. La pas pe câmp. Și calul meu cu stea în frunte.
***
Îmi place ploaia. La fel de mult ca soarele. Dar ploaia are efect când e împărțită. Îmi place ploaia-n doi. Când devii pelerina iubirii tale, când alergi de dragul lui, când mâinile se țin strânse și pielea tresare la orice atingere. Când strigi și chiui și ți-e frig și buzele-s vinete, dar se înfierbântă cu fiecare oprire nebună, cu fiecare atingere.
Sărut în ploaie. Mmm. Bun. Înghețată de vanilie. Cireșe. Dulci. Cărnoase.
***
Ah, taci tu! Mai bine m-ai iubi! Mai bine mi-ai zâmbi dimineața. Mai bine mi-ai aduce flori. Mai bine ți-aș aduce un croissant dulceag cu o cafea amară. Mai bine mi-ai desena fluturi în palmă. Mai bine ți-aș recita din poeziile sufletului meu. Mai bine am pleca la mare. Mai bine te-aș iubi. Dar lucrurile nu stau așa. Și totuși, taci! Taci și lasă-mă să visez pentru trei secunde. Un’, doi, trei și fabulosul meu destin s-a prescris. Ah, mai taci! Și nu mă iubi, nu-mi pasă.
***
Mă ții captivă. Aș vrea să evadez, dar îmi și place. E un joc al puterii și momentan eu conduc. Iar asta mă face să mă plimb cu ochii-nchiși pe sârmă. Până într-o zi când ai să încetezi să-mi ghidezi pașii. Aștept ziua aia. Și atunci am să plec. Când jocul se termină, echitabil… pentru amândoi.
***
Nu știu dacă am să mai pot vreodată să-mi strig iubirea. Mi se pare atât de prostesc totul. Dar parcă aș vrea să mai pot, însă-mi lipsește elanul. Ah, și iubirea… Și s-a dus pe copcă și romantismul cu care eram încărcată la început. N-a rămas decât povestea drumului de mai, cu parfum de salcâmi și umbre prelinse pe asfaltul umed. N-a rămas decât visul în vis, fără aromă, fără culoare.
***
Paloarea obrajilor mă îngrozește. Vinețiul de sub ochi nu se șterge nici cu tone de fond de ten. Tremuratul mâinii pe cana de cafea. Dar tu mă iubești așa cum sunt. Și știu asta, deși încerci s-o ascunzi sub atitudinea corectă. Și știu că n-am să mai întâlnesc om ca tine. Ești minunat! Și știu că râpa dintre noi e din ce în ce mai largă. Și știu că într-o lume perfectă te-aș putea iubi și-am fi. Dar nu ești al meu și lumea mea nu e nici pe departe perfectă.
i am not mad about you, i am just an insane person.
hugslovepeace
>.<
8 Comments
ADA
1 June, 2011 at 7:29 amEu cred ca indragostiti suntem cu totii si asa vom ramane mereu. Ceva, cineva, intotdeauna va aduce indragosteala in existentele noastre zbuciumate.
Imi place cum simti ploaia….credeam ca sunt singura care o vede altfel! :P:D
Malina
17 May, 2011 at 8:28 pmFair point, dar multi uita ca asa sta de fapt treaba cu indragostitul(puls nebun,minti pierdute, atingeri care aproape dor de placere)si se agata de niste oameni din diverse motive ca apoi sa le dea drumul pentru ca nu au reprezentat “suficientul” dupa care alergau.
INTJ
17 May, 2011 at 3:02 pmAnd in this classical dilemma,
I find for – the heart.
iri
17 May, 2011 at 1:52 pmsau poate nu e mereu bine sa ne dezindragostim asa de repede. daca ar fi o pastila pentru asta, am fi toti dependenti de un lucru in plus
Evergreen
16 May, 2011 at 8:13 pmMalina – există mai multe tipuri? io credeam că-i numai una, aia în care-ți pierzi mințile
Corina – să te bucuri de ea!
Lucian – nu cred că e o rețetă. cred că trece de la sine. și cred că ne putem ajuta cu voință
luci@n
16 May, 2011 at 8:09 pmce crezi ca putem facem ca sa ne dezandragostim?poate exista o reteta?
Corina
16 May, 2011 at 7:54 pmIMI PLACE SI MIE PLOAIA!!!
Malina
16 May, 2011 at 7:41 pmCel mai frumos tip de indragosteala.