sweet dreams are made

Deşi nu am niciun chef să fac asta, o fac!

Deşi nu-mi arde de zâmbet, promit să mi-l ştampilez pe mutră.

Deşi aş zace între aşternuturi şi probabil aş sta în starea aia de semivisare, nu renunţ să o iau din loc.

Deşi mi-e al naibii de greu cu toate adunate-n cârcâ, îndrept coloana şi mă avânt.

Ah, zilele astea şi dimineţile astea, parcă rupte din altă viaţă decât a mea o să se piardă undeva în uitare.
Oare câte dimineţi mi-au rămas în suflet?

Mai aruncaţi un ochi aici.

Şi mai daţi un click şi aici.

Mulţumesc,

>.<