Trei ani se pot cuantifica în cât?
Trei maşini am depăşit să ajung la tine.
Trei ocolişuri până acolo.
Trei cuvinte pe lângă cele zece întâmplări ciudate.
Trei ani cu tine. De azi fără… oare cum o fi? Cum o fi să nu te mai am în viscere? Simt că mă sufoc şi mi-e frică. Sunt singură în drumul ăsta. Am rămas eu singură fracturată în zeci de bucăţi. Şi n-am cui să urlu durerea mea. Credeam că voi râde. Credeam că-mi va fi simplu. Credeam multe.
Am uitat să fim fericiţi. Am uitat să zburăm.
Efectul nociv ne-a eliminat din joc fără drept de apel. 17 piese, vin şi doişpe noaptea. În loc de la mulţi ani, adio iubirea mea.
Şi n-am să mai iubesc în veci!
O altă toamnă după alţi trei ani de una singură… să curgă cafelele amare şi vinul în pahare! Evergreen vrea să-şi bea amarul!
12 Comments
Malina
26 September, 2011 at 7:01 pm(Acu lasand deoparte faptul ca-s total retardata si nu am observat ca-i de anul trecut postul)tot te pup, ca mi-esti draga.
Malina
26 September, 2011 at 6:51 pmN-ai face mai bine sa-ti aduci aminte cu drag ca odata te-a facut fericita, ca te-ai simtit femeie in bratele lui, desi lucrurile nu s-au terminat asa cum te asteptai, sa pastrezi amintirile frumoase-n zambet si sa mergi mai departe? Nu-ti cere nimeni sa uiti, nu-ti cere nimeni nimic defapt. Doar sa-ti dai sansa sa arati ca nu ai nevoie de nimeni ca sa fii fericita. (am dat peste un grupulet din acela ciudatel pe facebook care zicea cam asa “I’m single, you’re going to have to be pretty amazing to change that..” Zambesti? sper ca da) >:D<
ilinca marcu
29 September, 2010 at 8:07 pmsi cand te gandesti ca sunt si carti in care se spune ca dragostea traieste 3 ani…forta iti doresc!restul vin de la sine, dar cu ajutor de la tine. sunt ilinca marcu, am fost colege la hyperion, eram prietena cu felix, aveam o relatie nebuna de frumoasa si niste prietenii crezute ca fiind pe viata. dupa 3 ani, nu mai sunt prietena cu felix, nu mai traiesc o poveste nebuna si nu mai am acele persoane de “neinlocuit” langa mine. vezi? in 3 ani se intampla multe :) important e sa ramai in picioare, important e sa spui “da” tuturor invitatiilor, sa accepti orice iesire, orice idee si sa fii pregatita mereu si pt lucruri grele. iti citesc cu drag blogul din cand in cand. de cele mai multe ori, nimeresc postari in care ma regasesc, povesti prin care am trecut si eu odata, pe alta scena, cu alte personaje…te invit intr-o seara la un ceai, daca vrei. mi-ar face mare placere sa stam de vorba. da-mi un semn la ilincutza21@yahoo.com. multe salutari, inspiratie nebuna, clipe usoare si nopti linistite.
pinguinulfurios
29 September, 2010 at 7:23 pmTrist la 3, ingrozitor la 7, naucitor …..
Evergreen
28 September, 2010 at 2:56 pm>.<
VirtualKid
28 September, 2010 at 1:19 pmeste o alta poveste despre “locul unde strazile nu au nume”….
pifuneata
28 September, 2010 at 8:35 amBa o sa mai iubesti…Timpul le vindeca pe toate..Orice sfarsit aduce un nou inceput draga mea!
amy
28 September, 2010 at 8:29 amsingura, dar nu chiar! dupa furtuna iese intotdeauna soarele! la mai bine si la mai mare Rox!
Stephen Crane (1871-1900) – Drumeţul « Orfiv
28 September, 2010 at 6:52 am[…] sunt, de bună seamă, şi alte […]
Unna
28 September, 2010 at 6:23 amda, o alta toamna… mereu alta
Liana
27 September, 2010 at 10:51 pm?????????????????/
Trei - Ziarul toateBlogurile.ro
27 September, 2010 at 10:12 pm[…] Trei Tue Sep 28, 2010 0:35 am Trei ani se pot cuantifica în cât? Trei maşini am depăşit să ajung la tine. Trei ocolişuri până acolo. Trei cuvinte pe lângă cele zece întâmplări ciudate. Trei ani cu tine. De azi fără… oare cum o fi? Cum o fi să nu te mai am în viscere? Simt că mă sufoc şi mi-e frică. […] […]