Povești inspirate din fapte reale și trăiri imaginare

un fir subţire

ne ţine vii pe pămîntul ăsta. pentru unii firul se rupe devreme, pentru alţii tîrziu. nu e niciodată momentul potrivit de adio. nici pentru cel ce pleacă şi nici pentru cel ce conduce.

cel rămas îşi frînge palmele şi îşi freacă obsesiv genunchii. urmează ceva nemaiştiut. un drum cu un loc liber. gol. pustiu. încărcat de dor. şi plînge amar. de frică. de regret. de dor. lacrimile se îmbrăţişează în barbă şi cad împreună pe aceeaşi genunchi neteziţi.

cearcăne adînci. nesomn. tremurul bărbii. ochii roşii. privirea grea. negru. oglinda acoperită.

pentru noi ceilalţi e o palmă drept avertizare. deschide ochii larg. braţele şi mai larg. aleargă. rîzi. chiuie. bucură-te. fii încrezător. iubeşte. iartă. nu te întrista din cauza problemelor. găseşte soluţii. călătoreşte. ajută. ştiu. e greu. e greu să preţuieşti viaţa în fiecare moment trăit. de cele mai multe ori o scuipi a jignire.

şi da, unui om îndurerat cuvintele nu-i ajung. şi nici viaţa.

mă agăţ cu putere şi disperare de un fir subţire. se clatină în bătaia vîntului tăios de martie. mă ţin cu putere. mijesc ochii. încordez genunchii. nu mă las!

mîine se împlineşte un an de cînd tata a dat drumul firului. s-a prăbuşit în negură. uitarea nu s-a aşezat. resemnarea da.

marţi ne luăm adio de la un om extraordinar. un om minunat, bun, blînd. rămînem noi, datori să ne trăim viaţa aşa cum el nu a mai avut ocazia…

You Might Also Like

10 Comments

  • Reply
    Maria
    21 March, 2010 at 12:11 am

    :(

  • Reply
    evergreen
    20 March, 2010 at 5:51 pm

  • Reply
    Trifan
    20 March, 2010 at 5:50 pm

    “Nu am moarte cu tine nimic” de Grigore Vieru
    Publicat pe 18 Ianuarie 2009 Anno Domini, la 16:57
    Nu am moarte cu tine nimic

    Nu am, moarte, cu tine nimic,
    Eu nici măcar nu te urăsc
    Cum te blestema unii, vreau să zic,
    La fel cum lumina pârăsc.

    Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi
    De-ai avea mamă şi-ar muri,
    Ce-ai face tu şi cum ar fi
    De-ai avea copii şi-ar muri?!

    Nu am, moarte, cu tine nimic,
    Eu nici măcar nu te urăsc.
    Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
    Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.

    Nu frica, nu teamă,
    Milă de tine mi-i,
    Că n-ai avut niciodată mamă,
    Că n-ai avut niciodată copii.

  • Reply
    silvia
    15 March, 2010 at 2:34 pm

    la mine se fac 7 ani, vineri. 7 ani!…nici nu stiu ce ar mai fi de spus. in fiecare zi imi iau la revedere de la el si niciodata nu suna cum trebuie.

  • Reply
    Orry
    15 March, 2010 at 1:20 pm

    intotdeauna trist!
    Stiu ce simte un om cand isi pierde parintele pentru ca eu am fost acolo cand tatal meu a incetat sa mai respire timp de 50 de minute.
    Nu respira si inima se incapatana sa nu mai bata!
    A fost cumplit … dar apoi s-a intamplat minunea, iar dupa 12 manevre de resuscitare, a revenit printre noi!
    E greu!
    E foarte greu sa vezi ca pleaca … si e si mai greu sa stai de-o parte si sa nu poti impiedica acest fapt!

    Tata e viu si e langa mine! Dar n-am sa uit niciodata sensatia aia in care l-am vazut plecand!
    Bine ca s-a intors!

  • Reply
    Lecturile începutului de săptămână. La teatru - Cel care striga in pustie
    15 March, 2010 at 8:49 am

    […] este ca viaţa. Un fir subţire ce se poate rupe oricând. De multe ori te lasă fără vlagă. Este ca un dialog care îşi […]

  • Reply
    ionouka
    15 March, 2010 at 7:29 am

    Doamne, e cumplit… :(

  • Reply
    raggio
    15 March, 2010 at 12:10 am

    :(

  • Reply
    madalina
    14 March, 2010 at 11:03 pm

    17 ani si parca a fost ieri… nu uiti, ramane, dar amintirea te face puternica odata cu trecerea timpului, si mandra…

  • Reply
    trifoi
    14 March, 2010 at 8:54 pm

    Imi pare tare rau de tatal tau si de toti tatii pierduti pentru copiii lor. La mine au trecut patru ani si jumatate…

  • Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.