Vis

Simt cum trupul imi este invaluit de o imensa furie. Parca ma afund tot mai mult in negura vietii, am trecut inca o data prin incercari, am reusit si totusi ramane indoiala: “merit eu asta? Atatea intrebari imi mistuie mintea… simt ca ma pierd si zbor… sperand ca poate in inaltul cer gasesc raspunsurile. In zare se iveste un vultur, prea tarziu, ma doboara!

Cad la pamant, ma zbat, aceleasi intrebari imi mistuie mintea, in timp ce aripile-mi sunt sfredelite de vulturul… si plang si ma intreb daca “merit eu asta?”

Ma trezesc, visam. Tremur, sunt uda leoarca… nu-mi amintesc ce am visat, dar la felul in care imi bate inima pesemne a fost ceva ce m-a inspaimantat.

Se vad stelele pe cer, ma linistesc, mirosul teiului de la geam imi gadila nasul, e cald si bine, incerc sa adorm, dar mi-e teama sa nu ma intorc acolo.

Inchid ochii si ma intreb : “Oare viata imi va da raspunsurile “? si  ma cuprinde ravnita stare de bine.

(E liniste… adie vantul… mie imi place ca miroase a tei)
Si imi raspund: “Sigur ea e in masura sa-mi descoase mintea!”

Foto

Evergreen