Știu că eu sunt responsabilă de fericirea mea. Că nu vine nici de sus, nici de jos, decât din mine. Și încerc să-mi propun să schimb perspectiva, dar mă blochez în cuvinte ieftine, în fapte, în lucruri stupide. Știu că nu poate veni nimeni să-mi aducă un sandviș cu fericire și ea să se răspândească în corpul meu. Să mă lumineze. Știu că nu e altcineva vinovat sau responsabil de starea mea.
Se iau oamenii de mine pe stradă. Dar nu la agățat, că am low vibe și zici că a falimentat fabrica de unt de arahide, ci așa… se iau de mine că-s nașpa. Că-mi stă părul nașpa. Că am cearcăne. Că stau cocoșată.
***Am fost să mă tund la frizeria (devenită salon) de la colț. Acolo unde mergeam mereu cu tata și aveam tripuri nasoale c-o să-mi taie urechile tanti în halat alb. Și i-am zis doamnei să mă tundă bob scurt în spate, lung în față. Ea: ce? Eu, așa… în V. Ea… cum adică? Zic… lăsați, tundeți-l că nu-l mai suport, dar să mi-l lăsați lung în față. Îmi trage o dungă dreaptă… cică pierdută în spate și-mi rade pielea capului cu pieptănul. Tac. Vorbim limbi diferite.
Și mă apuca de o șuviță, un pseudobreton. Mai-mai s-o taie. Îi zic s-o lase în pace că mă ia cu spasme. I-am zis bob în V și ea a înțeles căpreală. Maxim. Dacă aveam de unde, mai puneam 50 de lei și mă duceam la stilistul meu. Dar n-am avut. Sunt o capră roșcată cu un ochi umflat și un început de herpes***
Nu mă chinui să-mi sugerez ca să ajung să mă prefac că-s fericită, împlinită. Ci starea asta mizerabilă o iau ca atare. Știu de unde vine, știu că se va încheia, știu că nu e cea mai bună alegere, dar nu mă mai zbat să mă conving că fericirea e după colț. E tot acolo în mine, doar că doarme. Tâmpita!
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=hN5X4kGhAtU[/youtube]
Deci merg înainte. Scriu la dosar, deși știu că am fooooarte puține șanse să intru. Încep munca la o emisiune, intru într-un fel de preproducție cu un scurt metraj (ura ura ura uraaaa!) pe care sper să pot să-l filmez în noiembrie, vine Islanda unde-s cinci grade și o să fiu un pinguin căprit, apoi decembrie și zăpadă și placăăăă și Crăciun. Ok, înapoi.
Septembrie e o lună super sexy. Femeile se îmbracă subțire. E răcoare. Și li se întăresc sfârcurile. Și bărbații-s super fericiți.
Ah, iar treaba cu zâmbește că poate se îndrăgostește cineva de zâmbetul tău funcționează în aceeași măsură cu încruntă-te că poate cineva se îndrăgostește de figura de criminal.
În rest. Another day on earth.
LoveHugsPeace
>.<
Foto
No Comments