Confesiuni

Who’s afraid of Evergreen?

Life – with or without you –

A zburat timpul pe lângă și prin noi.
Merg pe coridoarele școlii și mă minunez de câtă vreme a trecut.
Privesc oamenii vechi și noi și mă ia cu nostalgii. Așa-s eu, mai bleagă…

Nu-i înțeleg pe cei care se tem de mine. Care se tem că le pot face vreun rău voit. Care fug pur și simplu. Care nu mă lasă în preajma lor. Care mă evită. În fine, atunci când nu înțeleg mă înverșunez în căutări. Ca până la urmă să renunț. Epuizată.

Îmi este tot mai somn, dar mă anim cu tot felul de gânduri.
Nu mai am frici.

E un draft mai vechi și mi-a plăcut titlul. N-are nicio relevanță, însă. Clipesc cu greu…

HugsLovePeace
>.<

 

 Foto

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply
    Mădă`
    3 November, 2011 at 11:36 pm

    Poate fiindcă e mai ușor să întorci capul și sa spui ca nu vezi, decât să riști..

  • Reply
    livium
    2 November, 2011 at 10:41 am

    locuri vechi, oameni vechi…
    mie nu mi-e frica de Evergreen.
    bine, poate putin…

  • Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.